{"id":62357,"date":"2024-01-10T09:13:52","date_gmt":"2024-01-10T07:13:52","guid":{"rendered":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=62357"},"modified":"2024-01-10T09:13:52","modified_gmt":"2024-01-10T07:13:52","slug":"giringiya-hismendiya-civaki","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=62357","title":{"rendered":"Gir\u00eengiya hi\u015fmendiya civak\u00ee!"},"content":{"rendered":"<p><strong>Rohat Bulut<\/strong><\/p>\n<p>H\u00eamana her\u00ee diyarker di civak\u00ea de hi\u015fmendiya civak\u00ee ye. Hi\u015fmendiya civak\u00ee h\u00eazek e gelek\u00ee gir\u00eeng e. Bi taybet\u00ee li dij\u00ee dewlet \u00fb desthilatiy\u00ea, li dij\u00ee serdest \u00fb zordariy\u00ea h\u00eamaya bingeh\u00een a ku civakb\u00fby\u00een\u00ea dipar\u00eaze ev hi\u015fmend\u00ee ye.\u00a0Durkheim dib\u00eaje ku du cudahiy\u00ean bingeh\u00een hene ku hi\u015fmendiya civak\u00ee \u00fb hi\u015fmendiya takekes\u00ee ji hev cuda dikin: Yek j\u00ea, ji derve ye, angu ji derve t\u00ea, ya din j\u00ee zext\u00ea di xwe de dihew\u00een e. Rastiy\u00ean civak\u00ee rastiy\u00ean weke bawer\u00ee, ol \u00fb exlaq\u00ea li xwe digire \u00fb heta ku ferd nexwaze j\u00ee xwe ferz dike. Ev hi\u015fmend\u00ee di jiyana civak\u00ee de diyarker \u00fb r\u00ean\u00ee\u015fandar e; ji bo may\u00eendeb\u00fby\u00een \u00fb domdariya w\u00ea bi hin sepandinan xwe misoger dike. L\u00ea rastiyeke din j\u00ee heye ku ew j\u00ee hevgirtin \u00fb r\u00eaxistinb\u00fby\u00eena civak\u00ea ye. Heke hi\u015fmendiyeke hevgirt\u00ee ya r\u00eaxistin\u00ee ya civak\u00ea tune be d\u00ea ew civak ji west \u00fb h\u00eamay\u00ean xwe y\u00ean civak\u00ee d\u00fbr bike ve.<\/p>\n<p>Hi\u015fmendiya civak\u00ee di her civak\u00ea de cih\u00eareng e. Civak bi p\u00ea\u015fve\u00e7\u00fbn\u00ea diguherin. H\u00eaza v\u00ea guher\u00een\u00ea ji dabe\u015fkirina kar a ji hev cuda ya civak\u00ea t\u00ea. Ti\u015fta ku v\u00ea cudab\u00fbn\u00ea dide destp\u00eakirin z\u00eadeb\u00fbna gelhey\u00ea ye. Hem ji h\u00eala hejmar\u00ee \u00fb hem j\u00ee ji h\u00eala p\u00eawend\u00eedariy\u00ea ve. Ev giran\u00ee hewcedariy\u00ean n\u00fb derdixe hol\u00ea. P\u00eadiv\u00ee \u00fb hewcedariy\u00ean civak\u00ee, fonksiyon\u00ean n\u00fb, teknoloj\u00ee \u00fb saz\u00eeb\u00fby\u00een n\u00ee\u015faneya p\u00ea\u015fve\u00e7\u00fbna civak\u00ea radixe ber\u00e7avan.<\/p>\n<p>Ev t\u00ea w\u00ea watey\u00ea ku ji p\u00eakhateyeke homojen ber bi p\u00eakhateyeke heterojen \u00fb p\u00eakhateyeke organ\u00eek ve di\u00e7e. Di civak\u00ea de entegrasyonek z\u00eade p\u00ea\u015f dikeve. Civak ber bi p\u00eakhateyeke organ\u00eek ve veduguher e. Civaka organ\u00eek j\u00ee t\u00ea wateya civaka endustriyal. Civakeke organ\u00eek \u00fb endustriyal di heman dem\u00ea de civakeke xwezey\u00ee, xweza \u00fb hawirdorpar\u00eaz e. Ev hem\u00fb j\u00ee bi hi\u015fmendiya civak\u00ee ya hevpar p\u00eakan e.<\/p>\n<p>Her k\u00ealiya jiyan\u00ea bi hi\u015fmendiya civaka xwezay\u00ee \u00fb komunal watedar dibe. Jiyana ku ji xweza \u00fb hi\u015fmendiya civakpar\u00eaz\u00ee d\u00fbr ew dibe jiyaneke kambax \u00fb nexwe\u015f. Gir\u00eengiya hi\u015fmendiya civak\u00ee di qonax\u00ean bi xwezay\u00ea re eleqedar zelaltir dert\u00ea p\u00ea\u015f. Qutb\u00fbna ji xwezay\u00ea, qutb\u00fbna ji xwe \u00fb civak\u00ea ye, ev j\u00ee t\u00ea wateya tuneb\u00fbn\u00ea. Ji bo parastina mirov \u00fb mirovahiy\u00ea parastina hi\u015fmendiya civak\u00ee ya ku hem\u00fb h\u00eamay\u00ean civak\u00ea dihew\u00eene gir\u00eeng e.<\/p>\n<p>Dibe ku di roja me ya \u00eero de her mirov bi fikara aboriya xwe, armanc \u00fb p\u00ea\u015feroja xwe ya takakes\u00ee tev digere. L\u00ea bel\u00ea hem\u00fb fikar\u00ean takakes\u00ee di encam\u00ea de xizmet\u00ea ji mirov \u00fb mirovahiy\u00ea re nake. Ew fikar\u00ean ezez\u00ee par\u00eaz, dibe sedema t\u00eak\u00e7\u00fbna nirx\u00ean civak\u00ee b\u00fby\u00een\u00ea. Di p\u00eavajoya xwefikir\u00een\u00ean peywendiy\u00ean fonks\u00eeyonel de hevsengiya kes \u00fb civak\u00ee t\u00eak di\u00e7e. Di encama v\u00ea guher\u00een\u00ea de qeyran\u00ean k\u00fbr di civak\u00ea de p\u00ea\u015f dikevin. Di rew\u015f\u00ean wiha y\u00ean kaot\u00eek de j\u00ee tu kes nikare bigih\u00eeje armanc\u00ean xwe y\u00ean ku dixwazin bi dest bixin. Lewer kes bi civak\u00ea heye \u00fb heke nirx\u00ean civak\u00ee t\u00eak bi\u00e7in, ev t\u00ea wateya t\u00eak\u00e7\u00fbna kes j\u00ee. Lewma j\u00ee xwe ji civak\u00ea cuda hesibandin, xwe ji civak\u00ea \u201cazadkirin\u201d ji hi\u015fmendiya civak\u00ee d\u00fbrketin, di bingeha xwe de xwe ku\u015ftin e.<\/p>\n<p>Dema em bala xwe didin\u00ea di sedsala 19\u2019em\u00een de li dij\u00ee ferdperestiy\u00ea angu ezez\u00eetiy\u00ea bertekek tund heb\u00fb, jiyana manew\u00ee bi jiyana civak\u00ee dihat n\u00eeqa\u015fkirin, civak j\u00ee li ser p\u00eavajoya herik\u00eena d\u00eerok\u00ee dihat dahurandin \u00fb n\u00eeqa\u015fkirin. L\u00ea \u00eero di nava civak\u00ea de ferd ango kes di bin nav\u00ea maf \u00fb azadiy\u00ea de xwe ji civak\u00ea cuda dinirx\u00een e \u00fb li gor\u00ee xwestek \u00fb daxwaza xwe dixwaze jiyanek\u00ea bij\u00ee. L\u00ea ew jiyana ku t\u00ea armanckirin li dij\u00ee h\u00eamay\u00ean civakb\u00fby\u00een\u00ea be mirov d\u00ea \u00e7awa p\u00ea\u015f\u00ee l\u00ea bigire. B\u00eaguman di vir de p\u00eadiv\u00ee bi hi\u015fmendiya civak\u00ee ya hevpar ku nirx\u00ean mirov, mirovat\u00ee \u00fb civakb\u00fby\u00een\u00ea diafir\u00eene, p\u00ea\u015f dixe \u00fb dipar\u00eaze heye.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rohat Bulut H\u00eamana her\u00ee diyarker di civak\u00ea de hi\u015fmendiya civak\u00ee ye. Hi\u015fmendiya civak\u00ee h\u00eazek e gelek\u00ee gir\u00eeng e. Bi taybet\u00ee li dij\u00ee dewlet \u00fb desthilatiy\u00ea, li dij\u00ee serdest \u00fb zordariy\u00ea h\u00eamaya bingeh\u00een a ku civakb\u00fby\u00een\u00ea dipar\u00eaze ev hi\u015fmend\u00ee ye.\u00a0Durkheim dib\u00eaje ku du cudahiy\u00ean bingeh\u00een hene ku hi\u015fmendiya civak\u00ee \u00fb hi\u015fmendiya takekes\u00ee ji hev cuda dikin: [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":62358,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_social_meta":[],"jnews_override_counter":[],"jnews_post_split":[],"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-62357","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-quncik-nivis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62357","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=62357"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62357\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62359,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62357\/revisions\/62359"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/62358"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=62357"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=62357"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=62357"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}