{"id":50499,"date":"2022-07-31T09:23:01","date_gmt":"2022-07-31T07:23:01","guid":{"rendered":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=50499"},"modified":"2022-07-31T09:23:01","modified_gmt":"2022-07-31T07:23:01","slug":"ha-li-iraqe-daye-ha-li-suriye-ferq-nake","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=50499","title":{"rendered":"Ha li Iraq\u00ea daye, ha li S\u00fbriy\u00ea ferq nake!"},"content":{"rendered":"<p><strong>Fener\u2026<\/strong><\/p>\n<p><strong>Idr\u00ees Henan<\/strong><\/p>\n<p>Li gor\u00ee ajansa istixbarata R\u00fbs\u00ee, Erdogan, Barzan\u00ee \u015fandiye Bexday\u00ea ku hinek helwestan nerm bike \u00fb amade ye ku taw\u00eezan bide. L\u00ea ten\u00ea bila Iraq mesel\u00ea mezin neke.<\/p>\n<p>\u00c7axa Barzan\u00ee li Bexday\u00ea ketib\u00fb bext\u00ea El-Kazim\u00ee \u00fb hinek rayedar\u00ean din y\u00ean \u00ceraq\u00ea ku \u201cziman\u00ea d\u00eeplomasiy\u00ea hilbij\u00earin\u201d \u00fb li dij\u00ee kiryar\u00ean Tirkiy\u00ea \u201cb\u00eahelwest bin\u201d li NewYork\u00ea, Kosneya Ewlekariy\u00ea ew s\u00fbc\u00ea Tirkiy\u00ea li Zaxo kir\u00ee, \u015fermezar dikir \u00fb dawa r\u00eazgirtina ji serxweb\u00fbna axa Iraq\u00ea re dikir. Di heman dem\u00ea de pi\u015ftgiriya l\u00eapirs\u00eena derheq\u00ea \u00eari\u015fa Tirko de dikir \u00fb bang li welat\u00ean endam kir ku desteka p\u00eaw\u00eest bidin l\u00eapirs\u00een\u00ea.<\/p>\n<p>Di aliy\u00ea ferm\u00ee de, pi\u015ft\u00ee ku Barzan\u00ee dibe Serok\u00ea Hik\u00fbmeta Her\u00eama ba\u015fur\u00ea Kurdistan\u00ea, ji s\u00ea salan vir ve, cara duduyan e ku serdana Bexday\u00ea dike. \u00c7avkaniy\u00ean siyas\u00ee diyar kirin ku armanca serdana \u201cjini\u015fkave\u201d ya Mesr\u00fbr\u00ea Barzan\u00ee, n\u00eeqa\u015fkirina komkujiya dewleta fa\u015f\u00eest ya tirk\u00ee li Zaxo kir\u00ee \u00fb nermkirina helwest\u00ean tund y\u00ean li dij\u00ee Tirkiy\u00ea ye. Li gor\u00ee heman \u00e7avkaniy\u00ean siyas\u00ee, \u00e7avd\u00ear \u00fb \u015fop\u00eener\u00ean rew\u015f\u00ea; Barzan\u00ee li gor\u00ee fermana Tirkiy\u00ea tevgeriyaye \u00fb li ser daxwaziya w\u00ea \u00e7\u00fbye Bexday\u00ea da rola navc\u00eetiy\u00ea bike.<\/p>\n<p>J\u00eader\u00ean din y\u00ean n\u00eaz\u00ee navend\u00ean biryar\u00ea dan zan\u00een ku; Tirkiy\u00ea nameyek bi r\u00eaya Barzan\u00ee r\u00eakirye Bexday\u00ea \u00fb t\u00ea de xwestiye Iraq biryar\u00ean giran derheq\u00ea Tirkiy\u00ea de nede \u00fb li dij\u00ee w\u00ea ti bertek\u00ean skendal n\u00ee\u015fan nede. Ew j\u00ee amede ye taw\u00eezan bide malbat\u00ean qurban\u00ean komkujiya Zaxo!<\/p>\n<p>Di nav bertek\u00ean li Iraq\u00ea derket\u00een de, girtina dergeh\u00ea \u201cdiziy\u00ea\u201d y\u00ea \u00cebrah\u00eem Xel\u00eel dihat n\u00eeqa\u015fkirin. Ji ber w\u00ea yek ji erk\u00ean Barzan\u00ee ew b\u00fb ku; Bexday\u00ea bide iqnakirin ku w\u00ea biryar\u00ea negire \u00fb dergeh vekir\u00ee bih\u00eale.<\/p>\n<p>Tev\u00ee ku helwesta Iraq\u00ea ya ferm\u00ee \u015f\u00eelo \u00fb ne li gor\u00ee kapas\u00eeteya b\u00fbyer\u00ea b\u00fb, l\u00ea di \u00e7ar\u00e7oveya destdir\u00eaj\u00ee \u00fb destwerdan\u00ean dag\u00eerkeriya Tirkiy\u00ea ser axa Iraq\u00ea cara yek\u00ea ye biryareke wisa li NY t\u00ea girtin. H\u00earsa gel\u00ean Iraq\u00ea j\u00ee l\u00ea z\u00eade bike, diyar e w\u00ea rew\u015fa dag\u00eerkeriya tirk\u00ee li her\u00eam\u00ea bi v\u00ee reng\u00ee b\u00ea hesab \u00fb kitab nem\u00eene.<\/p>\n<p>Wextek\u00ea de rayedar\u00ean Iraq\u00ee Tirkiye s\u00fbcdar dikirin ku komkuj\u00ee kiriye, Tirkiy\u00ea red dikir \u00fb serok\u00ea w\u00ea Erdogan derew dikirin \u00fb digot; armanca \u00eari\u015fa ku \u201cteror\u00eestan\u201d kiriye, xirakirina t\u00eak\u00eeliy\u00ean her du welatan e. Erdogan li ser ekranan dereweke mezin kir \u00fb \u015f\u00eeret li Iraq\u00ea kir ku nekeve qa\u015fo, xefka propagandaya \u201c\u00e7ekdar\u00ean Kurd\u201d. Bawer nakim rezaleteke ji v\u00ea mezintir hebe. S\u00eestema dewlet-netewey\u00ea, b\u00ear\u00eaz\u00ee \u00fb b\u00eaexlaqiyeke her\u00ee mezin e.<\/p>\n<p>Aliyek\u00ee Qibrisa Y\u00fbnan\u00ea n\u00eevsedsalek e dag\u00eer kiriye \u00fb gefan li Y\u00fbnan\u00ea dixwe ku w\u00ea girav\u00ean li deryaya \u00cece y\u00ean di bin\u00ea serweriya w\u00ea de dag\u00eer bike. Pi\u015ft\u00ee ku dervey\u00ee parvekirina tora gaza Deryaya Sp\u00ee ma, ber\u00ea xwe da taw\u00eezan \u00fb li mutefiq\u00ean xwe vegeriya. Ji ber deriy\u00ea M\u00eerni\u015f\u00een\u00ean Ereb\u00ee, \u00cesra\u00eel, Erebiya Si\u00fbd\u00ee, Misir \u00fb \u00ceran\u00ea, ji ser \u00e7ongan raneb\u00fbye. Ji ber w\u00ea li Misir\u00ea dike ku \u201c\u00e7ima xwe giran dike\u201d V\u00ea dawiy\u00ea j\u00ee li deriy\u00ea rejima S\u00fbriy\u00ea da ku amade ye her ti\u015ft\u00ee deyne aliyek\u00ee \u00fb pi\u015ftgiriya w\u00ea ya siyas\u00ee bike \u00fb al\u00eekariy\u00ea bide ku s\u00eestema R\u00eaveberiya Xweser tine bikin \u00fb li dij\u00ee H\u00eaz\u00ean S\u00fbriyeya Demokrat\u00eek \u015fer bikin. Ango, amede ye, ew \u00fb \u00e7etey\u00ean xwe, bibin le\u015fker\u00ean rejima \u015eam\u00ea \u00fb \u00e7end\u00ee xw\u00eena v\u00ee gel\u00ee rijandine \u00fb derbider kirine, ne xema wan e, ten\u00ea ti\u015fta ser\u00ea wan di\u00ea\u015f\u00eene, pirsgir\u00eaka Kurdan e.<\/p>\n<p>Ji ber v\u00ea j\u00ee ha li Iraq\u00ea daye, ha li S\u00fbriy\u00ea, bi xo\u015fxo\u015fkan yan li ser \u00e7ongan be, ferq nake, ya gir\u00eeng t\u00eakbirina Kurdan \u00fb jidestbirina isiyat\u00eefa gelan ya bi p\u00ea\u015fengiya teoriya Neteweya Demokrat\u00eek ya hevjiyana azad \u00fb konfederal\u00eezma demokrat\u00eek e.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Fener\u2026 Idr\u00ees Henan Li gor\u00ee ajansa istixbarata R\u00fbs\u00ee, Erdogan, Barzan\u00ee \u015fandiye Bexday\u00ea ku hinek helwestan nerm bike \u00fb amade ye ku taw\u00eezan bide. L\u00ea ten\u00ea bila Iraq mesel\u00ea mezin neke. \u00c7axa Barzan\u00ee li Bexday\u00ea ketib\u00fb bext\u00ea El-Kazim\u00ee \u00fb hinek rayedar\u00ean din y\u00ean \u00ceraq\u00ea ku \u201cziman\u00ea d\u00eeplomasiy\u00ea hilbij\u00earin\u201d \u00fb li dij\u00ee kiryar\u00ean Tirkiy\u00ea \u201cb\u00eahelwest bin\u201d li [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":48004,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_social_meta":[],"jnews_override_counter":[],"jnews_post_split":[],"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-50499","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-quncik-nivis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50499","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=50499"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50499\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":50500,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50499\/revisions\/50500"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/48004"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=50499"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=50499"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=50499"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}