{"id":5046,"date":"2018-07-13T05:58:47","date_gmt":"2018-07-13T05:58:47","guid":{"rendered":"http:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=5046"},"modified":"2018-07-13T05:58:47","modified_gmt":"2018-07-13T05:58:47","slug":"dive-civak-li-berxwedana-ocalan-xwedi-derveke","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=5046","title":{"rendered":"Div\u00ea civak li berxwedana Ocalan xwed\u00ee derveke"},"content":{"rendered":"<p><strong>Par\u00eazer\u00ea Ocalan Rezan Sarica diyar kir y\u00ean ku bi salan e s\u00eestema li \u00cemraliy\u00ea bi r\u00ea ve dibin, ew kes in ku rej\u00eema niha afirandine \u00fb got, \u201cHiq\u00fbqa ku li r\u00fbmeta mirovan t\u00ea, al\u00eegir\u00ea demokrasiy\u00ea ye \u00fb maf\u00ean mirovan diyar dike, bi ti away\u00ee nikare s\u00eestema li \u00cemraliy\u00ea \u00eezah bike.\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Ji par\u00eazer\u00ean Ocalan Rezan Sarica got, \u00ean ku bi salan e li \u00cemralily\u00ea tecr\u00eed\u00ea ferz dikin \u00fb s\u00eestema li \u00cemraliy\u00ea bi r\u00ea ve dibin, ew h\u00eaz in ku mejiy\u00ea s\u00eestema n\u00fb ya li Tirkiy\u00ea diyar kirine.<br \/>\nPar\u00eazer\u00ea Buroya Hiq\u00fbq\u00ea ya Sedsal\u00ea Rezan Sarica da xuyakirin ku rej\u00eema n\u00fb ya li Tirkiy\u00ea hatiye sazkirin ji ber s\u00eestema li \u00cemraliy\u00ea hatiye afirandin.<br \/>\nSarica bi b\u00eer xist ku beriya biryara qedexekirina hevd\u00eetin\u00ean bi Ocalan re j\u00ee qedexeya serdana par\u00eazer \u00fb malbatan li \u00cemraliy\u00ea heb\u00fb \u00fb got, \u201cJi bo biryara daw\u00ee, cezay\u00ean hucrey\u00ea y\u00ean sala 2005\u2019an \u00fb 2009\u2019an ku bi cih hatine an\u00een weke hincet\u00ea n\u00ee\u015fan didin. Bi v\u00ea biryar\u00ea re cezay\u00ean w\u00ea wext\u00ea ji bo niha dikin hincet. Di vir de hiq\u00fbq cara duyem\u00een t\u00ea binp\u00eakirin.\u201d<br \/>\nPar\u00eazer Sarica diyar kir ku qedexekirina serdana malbat \u00fb par\u00eazeran ancax bi qan\u00fbnan dikare b\u00ea ferzkirin \u00fb wiha dewam kir: \u201cQedexey\u00ean li \u00cemraliy\u00ea beriya niha bi hinceta Rew\u015fa Awarte dihatin ferzkirin. Pi\u015ftre hewl dan bi biryarnamey\u00ean di hukm\u00ea qan\u00fbn\u00ee de v\u00ea yek\u00ea bidom\u00eenin. Ji bo qedexey\u00ean li \u00cemraliy\u00ea mayinde bikin, biryarnamey\u00ean hatin derxistin yek bi yek li nava qan\u00fbnan bi cih kirin.\u201d<br \/>\nSarica destn\u00ee\u015fan kir ku p\u00eakan\u00een\u00ean li ser R\u00eaber\u00ea Gel\u00ea Kurd Abdullah Ocalan, ber\u00ee ya j\u00ee pi\u015ft\u00ee Rew\u015fa Awarte ji hev ne cuda b\u00fbn \u00fb got, \u201cli \u00cemraliy\u00ea r\u00eaveberiya \u015fidand\u00ee ku ji her\u00eama qedexekir\u00ee ya le\u015fker\u00ee \u00fb Rew\u015fa Awarte j\u00ee dijwartir e, her tim heye.\u201d<br \/>\nSarica da xuyakirin ku wan niha dosya birine ber dest\u00ea Dadgeha Dest\u00fbra bingeh\u00een \u00fb wiha dewam kir: \u201cHiq\u00fbqa ku li r\u00fbmeta mirovan t\u00ea, al\u00eegir\u00ea demokrasiy\u00ea ye \u00fb maf\u00ean mirovan diyar dike, bi ti away\u00ee nikare s\u00eestema li \u00cemraliy\u00ea \u00eezah bike. L\u00ea bel\u00ea p\u00eakan\u00een\u00ean ji niha \u00fb p\u00ea ve serdema li p\u00ea\u015fiya me w\u00ea ne rej\u00eemeke dest\u00fbra bingeh\u00een \u00fb ne demokrat\u00eek be.\u201d<br \/>\nPar\u00eazer\u00ea Ocalan Rezan Sarica i\u015faret bi rej\u00eema n\u00fb ya li Tirkiy\u00ea hatiye afirandin kir \u00fb got, \u201cBi p\u00eavajoyeke plankir\u00ee re guhertineke bingeh\u00een hate kirin. Mejiy\u00ea ku hi\u015ft Dadgeha Dest\u00fbra Bingeh\u00een li p\u00ea\u015fber\u00ee v\u00ea yek\u00ea b\u00eadeng bibe \u00fb tevl\u00ee v\u00ea p\u00eavajoy\u00ea bibe, mejiy\u00ea rej\u00eema n\u00fb ye ku xwe disp\u00eare zext \u00fb zordariy\u00ea. Y\u00ean ku bi salan e s\u00eestema li \u00cemraliy\u00ea bi r\u00ea ve dibin, ew kes in ku rej\u00eema niha afirandine.\u201d<br \/>\nSarica bi b\u00eer xist ku wan tim\u00ee digotin, hewl t\u00ea dayin s\u00eestema li \u00cemraliy\u00ea li ser gelemperiya wel\u00eat ferz bikin \u00fb got, \u201cDesthilatdariya ku dixwest civakeke b\u00eadeng \u00fb tepisand\u00ee biafir\u00eene, ji s\u00eestema li \u00cemraliy\u00ea s\u00fbd wergirt. P\u00eakan\u00een\u00ean li \u00cemraliy\u00ea p\u00eawendiya xwe bi hem\u00fb be\u015f\u00ean civak\u00ea heb\u00fb. Asteng\u00ee \u00fb qedexey\u00ean li \u00cemraliy\u00ea dest p\u00ea kirin, veguher\u00ee astengiy\u00ean li hem\u00fb girt\u00eegehan \u00fb bi belavkirina tecr\u00eed\u00ea re ev yek mayinde kirin.\u201d<br \/>\nPar\u00eazer\u00ea Buroya Hiq\u00fbq\u00ea ya Sedsal\u00ea Rezan Sarica diyar kir ku bi tecr\u00eed\u00ea re t\u00eakiliya Ocalan ji civak\u00ea \u00fb tevahiya c\u00eehan\u00ea re t\u00ea bir\u00een \u00fb got, \u201cBir\u00eaz Ocalan dest\u00fbreke bingeh\u00een a demokrat\u00eek dan\u00eeb\u00fb p\u00ea\u015fiya me. K\u00eam mab\u00fb ku ev dest\u00fbra bingeh\u00een b\u00ea amadekirin. W\u00ea qan\u00fbna bingeh\u00een bihata afirandin ku ji bo jiyana azad a hem\u00fb be\u015f\u00ean civak\u00ea \u00fb ji bo demokrasiy\u00ea bib\u00fbya bingeh. L\u00ea bel\u00ea em \u00eero ketine p\u00eavajoyeke ku demokrasiya tems\u00eel\u00ee ji hol\u00ea hatiye rakirin, s\u00eestemeke zext, \u015f\u00eedet \u00fb zordariy\u00ea ku em nikarin j\u00ea re b\u00eajin otokras\u00ee \u00fb ji aliy\u00ea hiq\u00fbq\u00ee \u00fb civak\u00ee ve nay\u00ea kontrolkirin.\u201d<br \/>\nSarica destn\u00ee\u015fan kir ku ti\u015fta v\u00ea rew\u015f\u00ea biguher\u00eene \u00fb Tirkiy\u00ea demokrat\u00eek bike xwed\u00eederketina gel, civak\u00ea \u00fb hem\u00fb h\u00eaz\u00ean demokrat\u00eek li berxwedana destan\u00ee ya Ocalan e.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Par\u00eazer\u00ea Ocalan Rezan Sarica diyar kir y\u00ean ku bi salan e s\u00eestema li \u00cemraliy\u00ea bi r\u00ea ve dibin, ew kes in ku rej\u00eema niha afirandine \u00fb got, \u201cHiq\u00fbqa ku li r\u00fbmeta mirovan t\u00ea, al\u00eegir\u00ea demokrasiy\u00ea ye \u00fb maf\u00ean mirovan diyar dike, bi ti away\u00ee nikare s\u00eestema li \u00cemraliy\u00ea \u00eezah bike.\u201d Ji par\u00eazer\u00ean Ocalan Rezan Sarica [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5061,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_social_meta":[],"jnews_override_counter":[],"jnews_post_split":[],"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-5046","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5046","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5046"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5046\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5062,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5046\/revisions\/5062"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5061"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5046"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5046"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5046"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}