{"id":39998,"date":"2021-05-23T07:54:48","date_gmt":"2021-05-23T05:54:48","guid":{"rendered":"http:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=39998"},"modified":"2021-05-23T07:55:15","modified_gmt":"2021-05-23T05:55:15","slug":"dem-dema-bihistina-qirinen-bedeng-e","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=39998","title":{"rendered":"Dem dema bih\u00eestina q\u00eer\u00een\u00ean b\u00eadeng e"},"content":{"rendered":"<p>Gul\u00eestan Xalid<\/p>\n<p>Dema mirov bi dar\u00ea zor\u00ea ji cih \u00fb war\u00ea xwe derdikeve hesteke giran bi mirov re \u00e7\u00eadike. Rastiyek e ku ji w\u00ea rew\u015f\u00ea taltir n\u00eene. Welat\u00ea mirov ji bosteke ax\u00ea dest p\u00ea dike. Cih\u00ea tu l\u00ea \u00e7\u00eab\u00fby\u00ee, cih\u00ea te cara yek\u00ea \u00e7av\u00ea xwe l\u00ea vekir\u00ee, f\u00eamkirina te ya derdora te, mala te l\u00ea gav\u00ean xwe y\u00ean destp\u00eak\u00ea av\u00eat\u00een, b\u00eeran\u00een\u00ean te y\u00ean destp\u00eak\u00ea bi heval\u00ean te re, l\u00eeystok\u00ean te bi zarok\u00ean c\u00eerana re, pev\u00e7\u00fbn\u00ean te, k\u00eafxwe\u015f\u00ee \u00fb xemg\u00eeniy\u00ean te li ciy\u00ea mala te l\u00ea dest p\u00ea dikin.<\/p>\n<p>Dibe ku mala mirov cihek\u00ee pi\u00e7\u00fbk \u00fb teng xuya bike, l\u00ea di cihek\u00ee pi\u00e7\u00fbk de neq\u015f\u00ean c\u00eehana mirov y\u00ean jiyan\u00ea dest p\u00ea dikin. Dema li ser t\u00ea sepandin ku tu dev ji w\u00ee cih\u00ea destp\u00eak\u00ea y\u00ea binesaziya xwe ya giyan\u00ee \u00fb kesayet ava kir\u00ee berd\u00ee, gelo ji w\u00ea bi\u00ea\u015ftir \u00e7i heye? Ji v\u00ea neheqiy\u00ea mezintir \u00e7i heye?<\/p>\n<p>Bi hezaran mirov dibin qurban\u00ean berjewendiy\u00ean hin kes\u00ean ku bi plan \u00fb siyaseta xwe ya qir\u00eaj li c\u00eehana te hikum dikin, n\u00ear\u00een\u00ean xwe bi ser c\u00eehana te de disep\u00eenin. Nav\u00ea v\u00ea qurbaniy\u00ea j\u00ee ko\u00e7ber\u00ee ye. Heta ko\u00e7ber\u00ee hebe em bizanin ku em di c\u00eehaneke ne ewle de ne. Ka w\u00ea keng\u00ea ev rew\u015f b\u00ea ser\u00ea k\u00ea ne diyar e. Lewra heta ku hikumdar \u00fb sistem\u00ean ku v\u00ea rew\u015f\u00ea disep\u00eenin hebin, w\u00ea ev rew\u015f j\u00ee bibe para mirovan. L Rojhilata Nav\u00ee j\u00ee m\u00eena xefkek\u00ea li p\u00ea\u015fiya tevayiya gelan e. Gel\u00ea Kurd bi salan e di heman rew\u015f\u00ea de dij\u00ee, l\u00ea di serdema me ya niha de y\u00ean pi\u015fta xwe bi s\u00eestema dewlet\u00ea xurt dikin di heman rew\u015f\u00ea de dij\u00een.<\/p>\n<p>Hema em d\u00fbr ne\u00e7in, em qala bi hezaran ko\u00e7ber\u00ean ku niha li bakur \u00fb rojhilat\u00ea S\u00fbriye bikin. Dema tu di\u00e7\u00ee wan kamp\u00ean ku mirov l\u00ea dij\u00een dinere, ew mirov\u00ean ji ber sedem\u00ean sepand\u00ee xwe day\u00een cih\u00ean ewle, bedena xwe ten\u00ea xilas kirine. Tu nizan\u00ee \u00e7awa n\u00ear\u00een\u00ean wan p\u00eanase bik\u00ee. Gelek hest -xemg\u00een\u00ee, b\u00eer\u00eekirin, tirs, h\u00ears, aciz\u00ee- di nava \u00e7av\u00ean wan de kom b\u00fbne. Tu dikar\u00ee gelek rastiyan di \u00e7av\u00ean wan de bixw\u00een\u00ee. Dema mirov dib\u00eenin z\u00eade naaxivin, l\u00ea \u00e7av\u00ean wan ne ten\u00ea diaxivin, q\u00eer dikin, m\u00eena q\u00eer\u00een\u00ean b\u00eadeng ku tu nabih\u00eez\u00ee. L\u00ea tu dib\u00een\u00ee. Mirov dib\u00eaje qey q\u00eer\u00een\u00ean wan ne di guh\u00ea mirov de, di dil\u00ea mirov de l\u00eelan didin. Ev ko\u00e7ber ji tevayiya welatiy\u00ean S\u00fbr\u00ee bixwe ne. Hin j\u00ee ji welat\u00ean c\u00eeran in. Mirov\u00ean ku li welat\u00ea xwe ko\u00e7ber b\u00fbne, di rew\u015fa wan de z\u00eadetir mirov t\u00ea digh\u00eaje ku s\u00eestem dewlet\u00ean hey\u00ee nekar\u00eene welatiy\u00ean xwe j\u00ee bipar\u00eazin.<\/p>\n<p>S\u00eestema xwe bisp\u00eare hi\u015fmendiya desthilatdariyeke navend\u00ee \u00fb berjewendiy\u00ean mad\u00ee, nikare ne xwe bipar\u00eaz ne j\u00ee gel\u00ean li w\u00ee welat\u00ee. Rastiya s\u00eestema li S\u00fbr\u00ee v\u00ea pir e\u015fkere radixe ber \u00e7avan. \u00cad\u00ee dem hatiye ku q\u00eer\u00een\u00ean b\u00eadeng bibih\u00eezin \u00fb daw\u00ee li ko\u00e7beriy\u00ea b\u00eenin. Bi hevgirtin \u00fb yek\u00eetiyeke xurt ya gel\u00ean S\u00fbr\u00ee li \u015f\u00fbna n\u00ear\u00eena \u00a0ku bi \u00ea\u015f diaxivin, w\u00ea bi k\u00eafxwe\u015f\u00ee \u00fb aram\u00ee bipeyivin.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Gul\u00eestan Xalid Dema mirov bi dar\u00ea zor\u00ea ji cih \u00fb war\u00ea xwe derdikeve hesteke giran bi mirov re \u00e7\u00eadike. Rastiyek e ku ji w\u00ea rew\u015f\u00ea taltir n\u00eene. Welat\u00ea mirov ji bosteke ax\u00ea dest p\u00ea dike. Cih\u00ea tu l\u00ea \u00e7\u00eab\u00fby\u00ee, cih\u00ea te cara yek\u00ea \u00e7av\u00ea xwe l\u00ea vekir\u00ee, f\u00eamkirina te ya derdora te, mala te l\u00ea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":38441,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_social_meta":[],"jnews_override_counter":[],"jnews_post_split":[],"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-39998","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-quncik-nivis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39998","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=39998"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39998\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39999,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39998\/revisions\/39999"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/38441"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=39998"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=39998"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=39998"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}