{"id":39332,"date":"2021-04-24T13:13:47","date_gmt":"2021-04-24T11:13:47","guid":{"rendered":"http:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=39332"},"modified":"2021-04-24T13:13:47","modified_gmt":"2021-04-24T11:13:47","slug":"sewazen-sas-aloziye-kurtir-dikin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=39332","title":{"rendered":"\u015e\u00eawaz\u00ean \u015ea\u015f Aloziy\u00ea K\u00fbrtir Dikin"},"content":{"rendered":"<p><strong>Fener\u2026 22.4.2021<\/strong><\/p>\n<p><strong>Idr\u00ees Henan<\/strong><\/p>\n<p>Nakokiy\u00ean k\u00eal\u00ee bi k\u00eal\u00ee ku derdikevin, bi xwe re t\u00eag\u00eena \u015f\u00eawaz\u00ea j\u00ee derdixin. \u015e\u00eawaz j\u00ee p\u00eakan\u00eena gihandina armanc\u00ea \u00fb destgirtina \u00e7areseriya pirsgir\u00eakan e. P\u00eakan\u00een j\u00ee li gor\u00ee taybetmendiya pirsgir\u00eakan e. \u00c7iqas pirsgir\u00eak cor be cor bin, ewqas \u015f\u00eawaz cor be cor in. Dema ku mirov pirsgir\u00eak\u00ea rast binirx\u00eene \u00fb rast \u015f\u00eerove bike, d\u00ea \u015f\u00eawaz\u00ean rast hilber\u00eene \u00fb hilbij\u00eare. Naskirin j\u00ee di \u00e7areseriya nakokiyan re derbasdar e.<\/p>\n<p>\u00ceroj nakokiy\u00ean li S\u00fbriy\u00ea wer l\u00ea hatine ku di nava diyalekt\u00eeka yek\u00eet\u00ee \u00fb t\u00eako\u015f\u00eena tunekirina hev \u00fb din de ne. Bi neb\u00fbna \u015f\u00eawaza rast re pirsgir\u00eak\u00ean li wel\u00eat k\u00fbrtir \u00fb bilindtir b\u00fbne. Fena goka berf\u00ea l\u00ea hatiye. Roj bi roj mezintir \u00fb kurtir dibin. Gir\u00eak ew e; aliy\u00ean ku li \u00e7areseriy\u00ea digerin \u00fb qa\u015fo xwe weke h\u00eaza \u015f\u00eawaz\u00ea p\u00eanase dikin, veguher\u00eene navenda gir\u00eak\u00ea. Nakokiya bingeh\u00een ku b\u00fbye sedema kir\u00eez \u00fb kaosa v\u00ee welat\u00ee berter fhi\u015ftine \u00fb bi l\u00eager\u00eena perjewend\u00eeperest re, insiyat\u00eefa \u00e7areserkirina nakokiya bingeh\u00een ji dest dane. Ev j\u00ee xeteriyek e ku ji bil\u00ee xwe ti \u00e7areseriy\u00ean d\u00eetir qeb\u00fbl nakin. Bi v\u00ea r\u00eabaza n\u00eaz\u00eekatiy\u00ea re zem\u00eena \u015fore\u015fger\u00ee li S\u00fbriy\u00ea veguher\u00ee zem\u00eeneke kurt\u00ealxwariy\u00ea. Ji ser\u00ea kir\u00eez\u00ea heya bineya aloziy\u00ea were, hem\u00fb j\u00ee veguher\u00een navenda kaos\u00ea. Ji ber v\u00ea sedema kok, hem\u00fb aliy\u00ean di nava t\u00eako\u015f\u00eena desteserkirina desthilatdariya S\u00fbriy\u00ea de b\u00fbn, cil\u00ean xwefiro\u015fiy\u00ea li xwe kirin. Hinek ji R\u00fbsya, \u00ceran\u00ea re \u00fb hinek ji Tirkiy\u00ea re xulamt\u00ee kirin. V\u00ea yek\u00ea qeyrana li S\u00fbriy\u00ea k\u00fbrtir kiriye ku bi hezaran kom, gir\u00fbp \u00fb togay\u00ean r\u00eaxistinkir\u00ee \u00ean \u00e7etetiy\u00ea ava kiriye. Bi dil\u00ea patronan e, li ku b\u00ea xwestin ber\u00ea \u00e7eka wan li wir e. Yek ji ecay\u00eeb\u00ean p\u00eavajoya aloziya S\u00fbriy\u00ea j\u00ee ew e ku her nakokiy\u00ean derketine b\u00ea \u015f\u00eawaz mane.<\/p>\n<p>\u00c7ir\u00fbsk\u00ean \u015f\u00eawaz\u00ean \u00e7areseriy\u00ea ku bi roj\u00ean destp\u00eak\u00ea y\u00ean \u015eore\u015fa Rojava re derketine, gelek rohn\u00ee b\u00fbn ku tekane r\u00eaya kurt ew e; jiyaneke hevbe\u015f li ser esas\u00ea edalet, wekhev\u00ee \u00fb pir-rengiy\u00ea ancax \u015f\u00eawaz\u00ea her\u00ee rast a \u00e7areserkirina nakoniya bingeh\u00een a v\u00ee welat\u00ee be. L\u00ea ev ne li gor\u00ee siyaseta perjewend\u00eeperest a m\u00eer \u00fb bazirgan\u00ean \u015feran b\u00fb. Ji ber v\u00ea taybetmendiya \u00e7areserker a h\u00eaza demokrat\u00eek ku li Bakur \u00fb Rojhilat\u00ee S\u00fbriy\u00ea bi p\u00ea\u015f diket, ber\u00ea \u00e7eka hem\u00fb aliy\u00ean navenda aloziy\u00ea wir de b\u00fb. Ji lew re tevah\u00ee xeta bakur\u00ea S\u00fbriy\u00ea ku di nav de ji D\u00ear\u00eek heya Efr\u00een\u00ea heye, armanca van h\u00eazan b\u00fb. Bi lihevkirina bi fa\u015f\u00eezma Tirkiy\u00ea re plan kete meriyet\u00ea. Istiqrara \u015f\u00eawaz\u00ea \u00e7areseriya demokrat\u00eek armanc b\u00fb. Di heman dem\u00ea de barkirina wateyek n\u00fb ji t\u00eag\u00eena dagirkirin\u00ea re b\u00fb. Bi gotineke din, guher\u00eena \u015fikl\u00ea dagirkeriy\u00ea ye. Li \u015f\u00fbna w\u00ea j\u00ee tiv\u00eekirina reng\u00ea tirsnak a kokqelandin \u00fb tunekirin\u00ea b\u00fb.<\/p>\n<p>Ji ber van sedeman, \u00eeroj em li S\u00fbriy\u00ea dib\u00eenin ku h\u00eaz \u00fb aliy\u00ean naveda aloziy\u00ea ne, tev\u00ee hem\u00fb nakokiy\u00ean perejewend\u00eeperest, li ser tunekirin \u00fb qirkirina h\u00eaza demokrasiy\u00ea li hev dikin. Ji ber v\u00ea j\u00ee ne sosret e ku em \u00eero dib\u00eenin li Qami\u015floy\u00ea mil\u00ees\u00ean \u00ceran \u00fb rej\u00eema desthilatdar a Baas paralel\u00ee \u00e7etey\u00ean fa\u015f\u00eezma Tirk li \u015eehbay\u00ea \u00eari\u015f\u00ee navenda afr\u00eener a \u015f\u00eawaz\u00ea \u00e7areseriya demokrat\u00eek dikin. L\u00eahat\u00ee yan lihevkir\u00ee be. Xem nake! Avantaj ew e, dijminatiya ji h\u00eaza gerantor a a\u015f\u00eetiy\u00ea re \u00fb t\u00eakbirina \u015f\u00eawaz\u00ea \u00e7areseriya may\u00eende ye. Ji lew re j\u00ee h\u00eaz\u00ean ku taybetmendiya nakokiy\u00ea berterf kirine, nekar\u00eene bibin h\u00eaza \u015f\u00eawaz\u00ea \u00fb her li dij\u00ee \u015f\u00eawaz\u00ea rast \u015fer kirine \u00fb mil\u00ees\u00ean kurt\u00ealxwar \u00ean fena DAI\u015e, El-N\u00fbsra \u00fb D\u00eefaa El-Weten\u00ee afirandine. Di p\u00eakan\u00eena \u00e7areseriy\u00ea de j\u00ee her li pa\u015f \u00fb b\u00ea hewl mane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Fener\u2026 22.4.2021 Idr\u00ees Henan Nakokiy\u00ean k\u00eal\u00ee bi k\u00eal\u00ee ku derdikevin, bi xwe re t\u00eag\u00eena \u015f\u00eawaz\u00ea j\u00ee derdixin. \u015e\u00eawaz j\u00ee p\u00eakan\u00eena gihandina armanc\u00ea \u00fb destgirtina \u00e7areseriya pirsgir\u00eakan e. P\u00eakan\u00een j\u00ee li gor\u00ee taybetmendiya pirsgir\u00eakan e. \u00c7iqas pirsgir\u00eak cor be cor bin, ewqas \u015f\u00eawaz cor be cor in. Dema ku mirov pirsgir\u00eak\u00ea rast binirx\u00eene \u00fb rast \u015f\u00eerove [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":38629,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_social_meta":[],"jnews_override_counter":[],"jnews_post_split":[],"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-39332","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-quncik-nivis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39332","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=39332"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39332\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39333,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39332\/revisions\/39333"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/38629"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=39332"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=39332"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=39332"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}