{"id":230132,"date":"2025-11-22T08:31:16","date_gmt":"2025-11-22T06:31:16","guid":{"rendered":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=230132"},"modified":"2025-11-22T08:31:16","modified_gmt":"2025-11-22T06:31:16","slug":"25e-mijdare-ji-bo-jinan-banga-tekosine-ye","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=230132","title":{"rendered":"25\u2019\u00ea Mijdar\u00ea ji bo jinan\u00a0 banga t\u00eako\u015f\u00een\u00ea ye"},"content":{"rendered":"<p><strong>Lava Eyo<\/strong><\/p>\n<p>Li tevah\u00ee c\u00eehan\u00ea, Rojhilata Nav\u00een \u00fb \u00e7ar par\u00e7ey\u00ean Kurdistan\u00ea\u00a0 bi wes\u00eeleya 25\u2019\u00ea Mijdar\u00ea Roja T\u00eako\u015f\u00eena li hember tundiya li ser jin\u00ea me\u015f, xwep\u00ea\u015fandan \u00fb \u00e7alakiy\u00ean cih\u00eareng hene.<\/p>\n<p>Div\u00ea were zan\u00een ku di ti dem\u00ean d\u00eerok\u00ea de bi qas\u00ee serdema niha \u015f\u00eeddet \u00fb tundiya li hember civak\u00ea ewqas\u00ee dijwar neb\u00fbye. Ji ber her di\u00e7e desthilatdar\u00ee xwe weke d\u00eaweyek\u00ee li ser civak\u00ea ferz dike. Nah\u00eale ferd\u00ean civak\u00ea, nefes\u00ea bigirin \u00fb bist\u00eenin.<\/p>\n<p>25\u2019\u00ea Mijdar\u00ea Roja T\u00eako\u015f\u00eena li hember tundiya li ser jin\u00ea ye. Dema ev roj n\u00eaz dibe jin derdikevin qadan\u00a0 bertek\u00ean we y\u00ean li hember tundiy\u00ea n\u00ee\u015fan didin. D\u00eesa li dever\u00ean cuda bi sem\u00eener, civ\u00een \u00fb panelan hewl didin jin\u00ean t\u00eakildar\u00ee tundiy\u00ea \u00fb t\u00eako\u015f\u00eena li dij\u00ee tundiy\u00ea serwext bikin.<\/p>\n<p>Helbet\u00a0 wateyeke taybet a 25\u2019\u00ea Mijdar\u00ea heye. Ji ber 25\u2019\u00ea Mijdara 1960\u2019\u00ee li Komara Dom\u00een\u00eek\u00ea ya li parzem\u00eena Bakur\u00ea Amer\u00eekay\u00ea ye s\u00ea xwi\u015fk\u00ean bi nav\u00ea Patr\u00eea, M\u00eenerva \u00fb Mar\u00eea ku weke xwi\u015fk\u00ean M\u00eerabal j\u00ee t\u00ean naskirin, ji ber li hember\u00a0 d\u00eektotariya v\u00ea dewlet\u00ea t\u00eako\u015f\u00een dikirin, bi awayek\u00ee hovane hatin qetilkirin. Qetilkirina xwi\u015fk\u00ean M\u00eerabal li Komara Dom\u00een\u00eek\u00ea rast\u00ee berteke mezin a civak\u00ea hat. Ev bertek veguher\u00ee serhildaneke mezin \u00fb pi\u015ft\u00ee salek\u00ea ew d\u00eektatoriya zilm\u00ea hilwe\u015fiya.<\/p>\n<p>Sala 1981\u2019\u00ea di civ\u00eena Jin\u00ean Amer\u00eeka Lat\u00een de 25\u2019\u00ea Mijdar\u00ea ji bo t\u00eako\u015f\u00eena li hember tundiya li ser jin\u00ea weke sembol hat qeb\u00fblkirin. Jin \u00fb par\u00eazvan\u00ean maf\u00ean mirovan li tevahiya c\u00eehan\u00ea ji bo t\u00eako\u015f\u00eena li hember tundiya li ser jin\u00ea \u00fb maf\u00ean jinan \u00ean hatine binp\u00eakirin 25\u2019\u00ea Mijdar\u00ea helwesta xwe n\u00ee\u015fan didin.<\/p>\n<p>Helbet beriya xwi\u015fk\u00ean M\u00eerabal \u00fb pi\u015ft\u00ee wan j\u00ee bi dehan jin\u00ean li dij\u00ee d\u00eektatoriyan li ber xwe dane heb\u00fbn. Li Almanyay\u00ea Rosa Luksemburg,\u00a0 li D\u00earsim\u00ea Zer\u00eefe, Bes\u00ea, li Ba\u015f\u00fbr\u00ea Kurdistan\u00ea Leyla Qasim,\u00a0 li Bakur\u00ea Kurdistan\u00ea Sak\u00eene Cansiz, li Rojavay\u00ea Kurdistan\u00ea Ar\u00een M\u00eerkan, R\u00eavan Koban\u00ea \u00fb Hevr\u00een Xelef \u00fb hwd. li gelek dever\u00ean c\u00eehan\u00ea jin\u00ean leheng li hember zilm \u00fb zextan, \u00ear\u00ee\u015f \u00fb hov\u00eetiyan li ber xwe dan \u00fb li ber xwe didin.<\/p>\n<p>B\u00eaguman p\u00eaw\u00eest e bi v\u00ea wes\u00eeley\u00ea m\u00ear\u00ean civakpar\u00eaz j\u00ee helwesta xwe ya li hember\u00ee pergala zordar deynin hol\u00ea \u00fb daxwaza bidaw\u00eekirina tundiya li ser jinan bikin. P\u00eaw\u00eest e zanibin ku bidaw\u00eekirina tundiya li ser jinan t\u00ea wateya bidaw\u00eekirina her cure tundiya li ser civak\u00ea.<\/p>\n<p>Bi wes\u00eeleya v\u00ea roj\u00ea hewce ye m\u00ear d\u00eeroka qatil\u00ean kast\u00eek ba\u015f l\u00eakol\u00een bikin \u00fb xwe di heq\u00eeqet\u00ea de k\u00fbr bikin da ku bibin heval\u00ean jin\u00ea y\u00ean civak\u00ee \u00fb sosyal\u00eest. Civak 30 hezar sal e di bin zor \u00fb tundiy\u00ea de dij\u00een. Civak \u00fb nexasim j\u00ee jin gihi\u015ftine rew\u015fa hew t\u00ea debarkirin \u00fb p\u00eaw\u00eest e ev rew\u015f \u00ead\u00ee ney\u00ea qeb\u00fblkirin.<\/p>\n<p>\u00cero di ser\u00ee de li Bakur \u00fb Rojhilat\u00ea S\u00fbriyey\u00ea ji bo jiyaneke azad \u00fb wekhev yek\u00eetiya jinan hatiye \u00e7\u00eakirin \u00fb tevger\u00ean jinan xwe r\u00eaxistin kirine. Ev serketin \u00eero ji bo tevahiya jinan b\u00fbye h\u00eaviya jiyaneke azad a li dij\u00ee pergal\u00ean zordar.<\/p>\n<p>B\u00eaguman ji bo tund\u00ee \u00fb zilm bi tevah\u00ee ji hol\u00ea rabe, div\u00ea civak j\u00ee xwe bikin yek, t\u00eako\u015f\u00eena ji bo azad\u00ee \u00fb wekheviy\u00ea xurt bikin. Li ser esas\u00ea 25\u2019\u00ea Mijdar\u00ea ji bo jinan banga t\u00eako\u015f\u00een\u00ea ye, ez careke din tundiya li ser jinan \u015fermezar \u00fb r\u00fbre\u015f dikim. Weke jin\u00ean Kurd, Ereb, As\u00fbr \u00fb hwd. \u00ean dilsoz\u00ean azadiy\u00ea bi away\u00ea xwe di fikir \u00fb felsefeya R\u00eaber Apo de k\u00fbrtir bikin, em \u00ea t\u00eako\u015f\u00eena xwi\u015fk\u00ean M\u00eerabal, B\u00ear\u00eetan, Z\u00eelan \u00fb Sarayan berdewam dikin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Lava Eyo Li tevah\u00ee c\u00eehan\u00ea, Rojhilata Nav\u00een \u00fb \u00e7ar par\u00e7ey\u00ean Kurdistan\u00ea\u00a0 bi wes\u00eeleya 25\u2019\u00ea Mijdar\u00ea Roja T\u00eako\u015f\u00eena li hember tundiya li ser jin\u00ea me\u015f, xwep\u00ea\u015fandan \u00fb \u00e7alakiy\u00ean cih\u00eareng hene. Div\u00ea were zan\u00een ku di ti dem\u00ean d\u00eerok\u00ea de bi qas\u00ee serdema niha \u015f\u00eeddet \u00fb tundiya li hember civak\u00ea ewqas\u00ee dijwar neb\u00fbye. Ji ber her di\u00e7e [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":226214,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_social_meta":[],"jnews_override_counter":[],"jnews_post_split":[],"footnotes":""},"categories":[229],"tags":[],"class_list":["post-230132","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-jin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/230132","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=230132"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/230132\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":230133,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/230132\/revisions\/230133"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/226214"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=230132"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=230132"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=230132"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}