{"id":2301,"date":"2018-06-02T06:18:19","date_gmt":"2018-06-02T06:18:19","guid":{"rendered":"http:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=2301"},"modified":"2018-06-08T07:10:36","modified_gmt":"2018-06-08T07:10:36","slug":"xizani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=2301","title":{"rendered":"Xizan\u00ee"},"content":{"rendered":"<p>Xizan\u00ee an j\u00ee per\u00ee\u015fan\u00ee, dema ev gotin t\u00ea guh\u00ea mirov yekser tuneb\u00fbna pere, nan, milik \u00fb mewal \u00fb luks\u00ean jiyan\u00ee t\u00ea b\u00eera mero. Ango xizan\u00ee ten\u00ea bi ti\u015ft\u00ean mad\u00ee t\u00ean d\u00eetin. Li gor\u00ee her civakek\u00ea wateya xizan\u00ee \u00fb per\u00ee\u015fan\u00ee ji hev \u00fb din cud cuda ne. Hinek di mil\u00ean xwe y\u00ean mad\u00ee de dib\u00eenin \u00fb hin j\u00ee di mil\u00ea manew\u00ee, ramiyar\u00ee \u00fb zanist\u00ee de dib\u00eenin.<br \/>\nDibe ku, di sedsala 21\u2019em\u00een de, teknolj\u00ee gih\u00ea\u015ftiye astek ne normal ku qa\u015fo ji bo \u00e7areserkirina pirsgir\u00eak \u00fb p\u00eadiviy\u00ean \u00eensanan hatine \u00e7\u00eakirin, em li welat\u00ean her\u00ee dewlemend bib\u00eenin parsek \u00fb kes\u00ean li kolanan radiz\u00ean hebin. Li gor\u00ee serjimariy\u00ean hey\u00ee li bajaerek\u00ee wek New York\u2019\u00ea ten\u00ea 4 milyon Penaber\u00ean ku b\u00ea mal in \u00fb li kolana li ser kartonn\u00ean riziyay\u00ee jiyana xwe derbas dikin hene. Her wiha Li Ewropay\u00ea car caran mirov dib\u00eese ku hin kes ji serma re mirine \u00fb li wan kolalnan av\u00eat\u00ee maye \u00fb kes\u00ee w\u00ee binaxbike j\u00ee n\u00eene. Di dawiy\u00ea de, la\u015f\u00ea w\u00ee dibe saheyek\u00ee tecrubey\u00ean bij\u00ee\u015fkan.<br \/>\nGelek niv\u00eeskae, f\u00eelozof \u00fb hek\u00eem\u00ean c\u00eehan\u00ea j\u00ee, li ser mijara xizaniy\u00ea axif\u00eene. Aliy\u00ea ruh\u00ee \u00fb zaniyar\u00ee ya v\u00ea mijar\u00ea nirxandine. Hem kes \u00fb hem j\u00ee civak nirxandine. Ka b\u00ea xizan\u00ee di wateya xwe ya k\u00fbr de \u00e7iye. Gelo em niha li ser civaka xwe v\u00ea mijar\u00ea behs bikin, em civakek\u00ee xizanin; an j\u00ee em di k\u00eejan mil\u00ee de xizan mane.<br \/>\nEm ba\u015f li d\u00eeroka xwe ya kurdan bin\u00earin. Em \u00ea tekez bib\u00eenin ku em ji aliy\u00ea nirx\u00ean civak\u00ee \u00fb exlaq\u00ee de xizanin. Civaka kurd ku ji hezar\u00ean salan di \u015faristaniya Medyay\u00ee a Mezoptamyay\u00ea mezin b\u00fbye, bi nirx\u00ean xwe gelek dewlemende, m\u00eavanperwere, w\u00eareke, ji her mil\u00ea jiyan\u00ee ve j\u00eere, diladare&#8230;.hwd. di mil\u00ea \u00e7anda xwe de j\u00ee, bi qas\u00ee destan \u00fb \u00e7\u00eerok\u00ean leheng\u00ee \u00fb ev\u00een\u00ee t\u00ear \u00fb tej\u00ee ye. jiber van ti\u015ftan em dib\u00eenin di bingeh de, kurd bi xwezaya xwe \u00fb \u00e7anda xwe dewlemend b\u00fb. V\u00eaca niha em xizan\u00ean \u00e7ine? Helbet, wek gelek kesan diyarkir xizan\u00ee ne xizaniya mad\u00ee \u00fb pereyan e. her \u00e7iqas welat\u00ean c\u00eehan\u00ea y\u00ean p\u00ea\u015fket\u00ee-qa\u015fo- ji her mil\u00ee de t\u00ear \u00fb tije ne; l\u00ea ji nirx\u00ean xwe ango ji nirx\u00ean mirovahiy\u00ea d\u00fbrketine. Civka me ya kurd j\u00ee heya niha hin ji wan nirx\u00ean xwe parstine, l\u00ea; di k\u00eejan mil\u00ee em xizan mane. Di mil\u00ea xwed\u00eederketina li van nirxan \u00fb part\u00eekirina wan di jiyana me ya rojane de. Yek ji nirxana j\u00ee, kom\u00eenalb\u00fbn, bi kes an j\u00ee malabta li rex xwe n\u00earandin \u00fb li hev guhadr\u00ee kirine. Nexwe em bi \u00ea\u015f \u00fb azar\u00ean kes\u00ean haw\u00eerdora xwe nehesin, ev xizaniya her\u00ee mezin e.<\/p>\n<p>S\u00eepan CAN<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Xizan\u00ee an j\u00ee per\u00ee\u015fan\u00ee, dema ev gotin t\u00ea guh\u00ea mirov yekser tuneb\u00fbna pere, nan, milik \u00fb mewal \u00fb luks\u00ean jiyan\u00ee t\u00ea b\u00eera mero. Ango xizan\u00ee ten\u00ea bi ti\u015ft\u00ean mad\u00ee t\u00ean d\u00eetin. Li gor\u00ee her civakek\u00ea wateya xizan\u00ee \u00fb per\u00ee\u015fan\u00ee ji hev \u00fb din cud cuda ne. Hinek di mil\u00ean xwe y\u00ean mad\u00ee de dib\u00eenin \u00fb [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2891,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_social_meta":[],"jnews_override_counter":[],"jnews_post_split":[],"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-2301","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-quncik-nivis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2301","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2301"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2301\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2317,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2301\/revisions\/2317"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2891"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2301"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2301"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2301"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}