{"id":224588,"date":"2025-06-01T09:05:20","date_gmt":"2025-06-01T07:05:20","guid":{"rendered":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=224588"},"modified":"2025-06-01T09:05:20","modified_gmt":"2025-06-01T07:05:20","slug":"desthilata-same-we-nebe-heza-geskirina-aboriya-suriye","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=224588","title":{"rendered":"\u2018Desthilata \u015eam\u00ea w\u00ea nebe h\u00eaza ge\u015fkirina aboriya S\u00fbriy\u00ea\u2019"},"content":{"rendered":"<p><strong>Esma Mistefa\/Qami\u015flo<\/strong><\/p>\n<p><strong>Gelo biryara cemdandina cezayan li ser S\u00fbriy\u00ea bi desthilata \u00a0\u015eam\u00ea re dikare bibe cih\u00ea k\u00eamkirina kir\u00eeza abor\u00ee a civak\u00ea? \u015e\u00eerovekar \u00fb Abor\u00eenas Azad Hiso da zan\u00een ku di ferzkirina Qan\u00fbna Qeyser\u00ea de ten\u00ea gel b\u00fb qurban\u00ee \u00fb desthilata \u00a0\u015eam\u00ea w\u00ea nebe h\u00eaza careser\u00ee \u00fb ge\u015fkirina aboriya S\u00fbriy\u00ea. <\/strong><\/p>\n<p>Cezay\u00ean navdewlet\u00ee y\u00ean li ser S\u00fbriy\u00ea komeke tedb\u00eer \u00fb qedexey\u00ean abor\u00ee ne ku di dema desthilatdariya Be\u015far Esed de li ser S\u00fbriy\u00ea, ji aliy\u00ea Yek\u00eetiya Ewropay\u00ea, Dewlet\u00ean Yekb\u00fby\u00ee y\u00ean Amer\u00eekay\u00ea \u00fb gelek dewlet\u00ean din hatib\u00fbn ferizkirin. Ev ceza wek bersivek li ser zordariya hik\u00fbmeta S\u00fbriy\u00ea \u00a0li dij\u00ee siv\u00eelan di dema \u015fer\u00ea navxwey\u00ee de hatin ku di sala 2011\u2019an de teqiya \u00fb heta sala 2024\u2019an berdewam kir.<\/p>\n<p><strong>Armanc p\u00ea\u015f\u00eegirtina li kiryar\u00ean r\u00eaj\u00eema Esed li ser gel<\/strong><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" wp-image-224590 alignright\" src=\"https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/IMG_0366-300x200.jpg\" alt=\"\" width=\"272\" height=\"181\" srcset=\"https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/IMG_0366-300x200.jpg 300w, https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/IMG_0366-1024x683.jpg 1024w, https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/IMG_0366-768x512.jpg 768w, https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/IMG_0366-1536x1024.jpg 1536w, https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/IMG_0366-2048x1365.jpg 2048w, https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/IMG_0366-750x500.jpg 750w, https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/IMG_0366-1140x760.jpg 1140w\" sizes=\"auto, (max-width: 272px) 100vw, 272px\" \/><\/p>\n<p>Cezay\u00ean Amer\u00eek\u00ee ji van tedb\u00eer\u00ean her\u00ee giran \u00fb bibandor in ku ew aliy\u00ean derve j\u00ee di nav xwe de digirt \u00fb digih\u00ee\u015fte ambargoyeke abor\u00ee a gi\u015ft\u00ee. H\u00eajay\u00ee gotin\u00ea ye ku ev cezay\u00ean Dewlet\u00ean Yekb\u00fby\u00ee weke xwe man heta sala 2020\u2019an, dema ku Qan\u00fbna Qeyser ket meriyet\u00ea. Armanc ew b\u00fb ku r\u00ea li ber rej\u00eema S\u00fbriy\u00ea bigire ku li dij\u00ee welatiy\u00ean xwe tund\u00fbt\u00fbjiy\u00ea bikar b\u00eene, \u00fb w\u00ea ber bi reform\u00ean siyas\u00ee ve bibe, da ku sedem\u00ean bingeh\u00een \u00ean pev\u00e7\u00fbn\u00ea \u00e7areser bike.<\/p>\n<p><strong>2025 ragihandina rakirina cezayan <\/strong><\/p>\n<p>Di 13\u2019\u00ea Gulan\u00ea de Donald Trump li Riyad\u00ea bi awayek\u00ee ji ni\u015fk\u00eave biryara rakirina cezayan li ser Hikumeta n\u00fb a S\u00fbriy\u00ea ragihand. Ev biryar li ser daxwaza M\u00eer \u00ea Keyaniya Erebistana Si\u00fbd\u00ee, M\u00eer Mihemed bin Selman hat day\u00een. Her wiha yek\u00eetiya Ewropay\u00ea di 24\u2019\u00ea hev\u00ea de er\u00eakirina li ser v\u00ea biryar\u00ea di Civ\u00eena Meclisa Ewropay\u00ea de \u00eelan kirin.<\/p>\n<p><strong>Sivikirina cezayan pi\u015ft\u00ee erdheja w\u00earanker a 2023\u2019an<\/strong><\/p>\n<p>Daxwaz\u00ean navnetewey\u00ee ji bo rakirina dorp\u00ea\u00e7\u00ean li ser S\u00fbriyey\u00ea pi\u015ft\u00ee erdhej\u00ean w\u00earanker \u00ean ku di sala 2023\u2019an de li Tirkiye \u00fb S\u00fbriyey\u00ea qewim\u00een z\u00eade b\u00fbn. Ji ber ev biryar bandoreke w\u00ea mezin li ser hewildan\u00ean al\u00eekariya mirov\u00ee heye. Li hember v\u00ea yek\u00ea, Dewlet\u00ean Yekb\u00fby\u00ee y\u00ean Amer\u00eekay\u00ea hin dorp\u00ea\u00e7 demk\u00ee sivik kirin, \u00fb r\u00ea da hejmarek ji r\u00eaxistin\u00ean x\u00earxwaz\u00ee \u200b\u200bku al\u00eekariy\u00ean daray\u00ee \u00fb mirov\u00ee ji bo S\u00fbriy\u00ea bi\u015f\u00eenin.<\/p>\n<p><strong>Siyaseta li ser gel\u00ea S\u00fbriy\u00ea \u00fb bi taybet Kurdan<\/strong><\/p>\n<p>Gir\u00eaday\u00ee v\u00ea mijar\u00ea \u015f\u00eerovekar \u00fb abor\u00eenas Azad Hiso ji rojnameya me re wiha axiv\u00ee: &#8220;R\u00eaj\u00eema Esed siyasetek wiya a abor\u00ee heb\u00fb ku her tim pol\u00eet\u00eekeya durxistina civak\u00ea ji siyaset\u00ea \u00fb aboriy\u00ea dida me\u015fandin. Ten\u00ea di asta ku gel p\u00eadiviy\u00ean xwe y\u00ean rojane peyda bike \u00fb dabara xwe bike b\u00fb. Ev yek j\u00ee da ku civak d\u00fbr\u00ee siyaset \u00fb xuliqkariy\u00ea bike b\u00fb. Di 2004\u2019an de b\u00fbyerek li Qami\u015floy\u00ea hat r\u00fbdan, gel\u00ea Kurd ser\u00ee li hember r\u00eaj\u00eema ber\u00ea rakir. R\u00eaj\u00eema Esed siyaseta p\u00ea\u015fnexistina abor\u00ee \u00fb p\u00ea\u015fesaziy\u00ea li her\u00eam\u00ean Kurda da me\u015fandin, da ku di van her\u00eaman de p\u00ea\u015fketin \u00e7\u00eanebin \u00fb gel her tim ber\u00ea xwe bide metrepolan. Ev yek j\u00ee bi taybet siyasetek\u00ee zirav li ser gel \u00fb her\u00eam\u00ean Kurdan b\u00fb.&#8221;<\/p>\n<p><strong>\u2018Gel \u00ea\u015fa cezay\u00ean Qan\u00fbna Qeyser\u00ea ki\u015fand\u2019<\/strong><\/p>\n<p>Azad di berdewamiya axaftina xwe destn\u00ee\u015fan kir ku \u015eore\u015fa S\u00fbriy\u00ea bi bin ket \u00fb Qan\u00fbn\u00ean Qeyser\u00ea hatin ferzkirin \u00fb got: &#8220;\u015eore\u015fa ku di S\u00fbriy\u00ea de hatiye p\u00eakan\u00een, bi tu away\u00ee bi ser neket \u00fb b\u00fb kir\u00eazeke \u00ead\u00ee gel rojane bi kiryaran re dima. Ji lewra Dewlet\u00ean Yekb\u00fby\u00ea y\u00ean Amer\u00eekay\u00ea Zagon\u00ean Qeyser\u00ea li ser S\u00fbriy\u00ea \u00fb r\u00eaj\u00eema w\u00ea ferz kirin. Ev zagon di asta yekem\u00een de ji bo gel hatin ferzkirin, da ku r\u00ea li ber kiryar\u00ean desthilata S\u00fbriy\u00ea y\u00ean li ser gel b\u00ea girtin. L\u00ea bel\u00ea Qan\u00fbna Qeyser\u00ea di aliy\u00ea hikumet \u00fb r\u00eaveberiy\u00ea de her wiha di aliy\u00ea le\u015fker\u00ee de tu bandoreke xwe a mezin n\u00een b\u00fb, l\u00ea di aliy\u00ea abor\u00ee de der\u00ee li civak\u00ea hat girtin \u00fb a ku \u00ea\u015fa van cezayan ki\u015fandine ten\u00ea civak\u00ean di S\u00fbriy\u00ea de b\u00fbn.&#8221;<\/p>\n<p><strong>\u2018Ge\u015fkirina abor\u00ee di S\u00fbriy\u00ea de n\u00eene\u2019<\/strong><\/p>\n<p>Azad Hiso diyar kir ku cemdandina cezayan tu s\u00fbd\u00ea li S\u00fbriy\u00ea nake \u00fb got: &#8220;Biryara rakirina cezayan ango cemdandina wan ji aliy\u00ea dewlet\u00ean t\u00eakildar ve, ev weke \u015fansek\u00ea ye ku didin hikumeta n\u00fb a \u015eam\u00ea. L\u00ea bel\u00ea ev yek nay\u00ea qeb\u00fblkirin, ji ber bi v\u00ea gav\u00ea b\u00eahtir rewakirina hikumeta n\u00fb hat day\u00een. Hikumet n\u00fb bi v\u00ea terz\u00ea xwe y\u00ea hey\u00ee nikare S\u00fbriy\u00ea bir\u00eave bibe, hey aniha em dib\u00eenin ku destdir\u00eaj\u00ee li ser gelan t\u00ea kirin.&#8221;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Esma Mistefa\/Qami\u015flo Gelo biryara cemdandina cezayan li ser S\u00fbriy\u00ea bi desthilata \u00a0\u015eam\u00ea re dikare bibe cih\u00ea k\u00eamkirina kir\u00eeza abor\u00ee a civak\u00ea? \u015e\u00eerovekar \u00fb Abor\u00eenas Azad Hiso da zan\u00een ku di ferzkirina Qan\u00fbna Qeyser\u00ea de ten\u00ea gel b\u00fb qurban\u00ee \u00fb desthilata \u00a0\u015eam\u00ea w\u00ea nebe h\u00eaza careser\u00ee \u00fb ge\u015fkirina aboriya S\u00fbriy\u00ea. Cezay\u00ean navdewlet\u00ee y\u00ean li ser S\u00fbriy\u00ea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":224589,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_social_meta":[],"jnews_override_counter":[],"jnews_post_split":[],"footnotes":""},"categories":[231],"tags":[],"class_list":["post-224588","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-polotika"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/224588","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=224588"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/224588\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":224591,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/224588\/revisions\/224591"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/224589"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=224588"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=224588"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=224588"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}