{"id":218394,"date":"2024-12-18T08:34:02","date_gmt":"2024-12-18T06:34:02","guid":{"rendered":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=218394"},"modified":"2024-12-18T08:34:02","modified_gmt":"2024-12-18T06:34:02","slug":"dewleta-tirk-bi-xeyalen-osmaniya-nu-xaka-rojava-dagir-dike","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=218394","title":{"rendered":"Dewleta Tirk bi xeyal\u00ean Osmaniya N\u00fb xaka Rojava dagir dike"},"content":{"rendered":"<p><strong>Amara baran\/Qami\u015flo\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00c7alakvan\u00ea siyas\u00ee \u00fb hiquq\u00ee Cebra\u00eel Mistefa diyar kir ku \u00e7awa dewleta Tirk a dagirker di sala 2018&#8242; an de li Efr\u00een\u00ea suc\u00ean \u015fer p\u00eak an\u00ee \u00fb komkuj\u00ee kir, \u00eero j\u00ee dixwaze heman qirkirin\u00ea li ser gel\u00ean Bakur \u00fb Rojhilat\u00ea S\u00fbriy\u00ea bi tevah\u00ee bide me\u015fandin.<\/strong><\/p>\n<p>Dewleta Tirk a dagirker \u00fb \u00e7etey\u00ean gir\u00eaday\u00ea w\u00ea binp\u00eakirin\u00ean ku di Efr\u00een\u00ea dikin giha\u015ftiye asta s\u00fbc\u00ean \u015fer li dij\u00ee mirovahiy\u00ea. \u00c7alakvan\u00ea siyas\u00ee Cebra\u00eel Mistefa di v\u00ea \u00e7ar\u00e7ovey\u00ea de bi rojnameya me re axiv\u00ee.<\/p>\n<p><strong>\u2018Dewleta Tirk li herem\u00ean dagirkir\u00ee hi\u015fmendiya tirkkirin\u00ea dide avakirin\u2019 \u00a0<\/strong><\/p>\n<p>Cebra\u00eel diyar kir ku dewleta Tirk li ser esas\u00ea hi\u015fmendiya \u015fof\u00eenizm\u00ea qirkirin, diz\u00ee \u00fb guhertina<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" wp-image-218396 alignright\" src=\"https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/photo_2024-12-11_09-40-34-1-300x200.jpg\" alt=\"\" width=\"248\" height=\"165\" srcset=\"https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/photo_2024-12-11_09-40-34-1-300x200.jpg 300w, https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/photo_2024-12-11_09-40-34-1-1024x682.jpg 1024w, https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/photo_2024-12-11_09-40-34-1-768x512.jpg 768w, https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/photo_2024-12-11_09-40-34-1-750x500.jpg 750w, https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/photo_2024-12-11_09-40-34-1-1140x760.jpg 1140w, https:\/\/ronahi.net\/ku\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/photo_2024-12-11_09-40-34-1.jpg 1280w\" sizes=\"auto, (max-width: 248px) 100vw, 248px\" \/> demograf\u00eek li Efr\u00een\u00ea p\u00eak t\u00eene. Dewleta Tirk li Efr\u00eena dagirkir\u00ee n\u00eaz\u00ea 40 xewgih\u00ean m\u00eatingeriy\u00ea ava kirine \u00fb p\u00ea re j\u00ee demografiya herem\u00ea da guhertin. Beriya dagirkirina Efr\u00een\u00ea ji sed\u00ee 80 gel\u00ea kurd li w\u00ea dijiya, l\u00ea pi\u015fte ku Efr\u00een hat dagirkirin ji \u00a0sed\u00ee 20 kurd t\u00ea de man, ew j\u00ee\u00a0\u00a0 rojane ji aliy\u00ea dewleta Tirk ve t\u00eane revandin \u00fb qetilkirin. Dixwaze bi hi\u015fmendiya yek al, yek ol \u00fb yek ziman\u00ee\u00a0 tirkkirin\u00ea li herem\u00ean dagirkir\u00ee bide avakirin.&#8221;<\/p>\n<p><strong>\u2018Dewleta Tirk bi komkujiyan dixwaze \u00a0xeyal\u00ean M\u00eesaqa M\u00eell\u00ee p\u00eak b\u00eene\u2019<\/strong><\/p>\n<p>Cebra\u00eel da zan\u00een ku Dewleta tirk di sala 1920 &#8216;an de bi hilwe\u015fandina osmaniyan re \u00a0dixwastin bi awayek\u00ee\u00a0 xeyal\u00ean xwe y\u00ean M\u00eesaqa- M\u00eell\u00ee p\u00eak b\u00eenin. \u00db wiha domand &#8221; dewleta tirk bi v\u00ea syaset\u00ea derbas\u00ea axa suriy\u00ea dibe \u00fb s\u00fbc\u00ean dijmirov\u00ee p\u00eak t\u00eene. Li ser v\u00ea siyaset\u00ea gel\u00ea Efr\u00een hat ko\u00e7berkirin \u00fb di sala 2018&#8217;an de bi dar\u00ea zor\u00ea derbas\u00ea \u015eehba b\u00fbn \u00fb di herema \u015eehbay\u00ea de gel xwe bi r\u00eaxistin kir \u00fb saziy\u00ean siv\u00eel hatin avakirin. Ji sala 2018&#8217;an heta sala 2024&#8217;an rojane ew herem ji aliy\u00ea dagirkeriya tirk \u00fb \u00e7etey\u00ean w\u00ea ve dihat topbarankirin, \u00fb di wan topbaranan de gelek komkuj\u00ee hatin \u00e7\u00eakirin, di sala 2019&#8217;an de z\u00eadetir\u00ea 10 zarok li Til Rifat\u00ea di komkujiy\u00ea de jiyana xwe ji destdan. Di heman sal\u00ea de j\u00ee li gund\u00ea Aq\u00eeb\u00ea j\u00ee li ser gel\u00ea Efr\u00een\u00ea y\u00ean siv\u00eel \u00fb karker \u00fb y\u00ean ku ji bo debara jiyana xwe bikin li wir kar dikirin hatin qetil kirin.<\/p>\n<p><strong>\u00c7etey\u00ean dagirkeriya tirk gel ne\u00e7ar\u00ea ko\u00e7beriy\u00ea kirin <\/strong><\/p>\n<p>Cebra\u00eel an\u00ee ser ziman ku dewleta tirk \u00fb kom\u00ean gir\u00eaday\u00ea w\u00ea di 29\u2019\u00ea Mijdar\u00ea de \u00ear\u00ee\u015f\u00ea herema \u015eehbay\u00ea kirin \u00fb dubare ko\u00e7ber\u00ee hat jiyankirin, gelek welat\u00ee bi taybet jin rast\u00ee qetilkirin \u00fb destdir\u00eajiy\u00ea hatin, kom\u00ean gir\u00eaday dagirkeriya tirk \u00fb y\u00ean bi nav\u00ea h\u00eaza hevbe\u015f \u00fb \u00e7etey\u00ean Hemzat \u00fb Siltan Murad\u00a0 li gund\u00ea Ehdas\u00a0 \u00fb Tilrifat\u00ea ser\u00ea jinan j\u00eakirin \u00fb gelek welat\u00ee revadin. Pi\u015ft\u00ee \u015eehba \u00fb Heleb\u00ea \u00e7etey\u00ean dewleta tirk \u00ear\u00ee\u015f\u00ea Minbic\u00ea kirin \u00fb dixwazin ku bajar\u00ea Minbic\u00ea \u00fb gundewar\u00ean w\u00ea\u00a0 dagirbikin \u00fb bi taybet malbat\u00ean kurd y\u00ean ku li wir dij\u00een rast\u00ea komkujiyan t\u00ean \u00fb mal\u00ean wan t\u00ean talankirin, ev j\u00ee li ber\u00e7av\u00ea saziy\u00ean hiq\u00fbq\u00ee t\u00ea kirin, l\u00ea biryar\u00ean pir cid\u00ee li hember\u00ea dewleta tirk nay\u00ea girtin, ger p\u00ea\u015f\u00ee li van komkujiyan ney\u00ea girtin w\u00ea komkujiy\u00ean pir mezin li bajar\u00ea Minbic\u00ea p\u00eak werin. P\u00eaw\u00eeste h\u00eaz\u00ean navnetew\u00ee bi erk\u00ean xwe rabin \u00fb dewleta tirk wek dewleteke dagirker bihesib\u00eenin.Yek\u00eetiya navnetew\u00ee heta niha li gor berjewendiy\u00ean xwe y\u00ean siyas\u00ee ji 2018&#8217;an de tu biryar heta niha ji bo Efr\u00een \u00fb herem\u00ean ku di bin dagirkeriy\u00ea de ne negirtiye.<\/p>\n<p><strong>Dewleta tirk dixwaze R\u00eaveberiya Xweser ji hol\u00ea rake <\/strong><\/p>\n<p>Cebra\u00eel got Binp\u00eakirin\u00ean dewleta tirk li ser herema Bakur \u00fb Rojhilat\u00ea S\u00fbriy\u00ea\u00a0 giha\u015ftiye asta s\u00fbc\u00ean \u015fer \u00fb bi taybet j\u00ee cih\u00ean xizmetguzar\u00ee dike hedef \u00fb topbaran dike. Wiha domkir&#8221;\u00a0 Di sala 2023&#8217;an de li Bakur \u00fb Rojhilat\u00ea Suriy\u00ea \u00a0n\u00eaz\u00eek\u00ea 6 milyon mirov ji p\u00eadiviy\u00ean jiyan\u00ea qutkir. Armanca dewleta tirk qirkirina gel\u00ea kurd e. Dewleta tirk dixwaze heb\u00fbna xwe di berdewamiya s\u00eestema Mistafa Kemal Ataturk \u00fb di qirkirina gel\u00ea kurd de p\u00eakb\u00eene. Bi \u00a0avab\u00fbna R\u00eaveberiya xweser \u00fb QSD&#8217;\u00ea peymana mill\u00ee ya dewleta tirk li erd\u00ea ket, ji bo w\u00ea j\u00ee dixwaze r\u00eaveberiya xweser ji hol\u00ea rake ku bikaribe projeya xwe p\u00eak b\u00eene. Ji bo ku li ser masaya qir\u00eez\u00ea ya s\u00fbriy\u00ea h\u00eaza xwe p\u00eak b\u00eene dixwaze r\u00eaveberiya xweser ze\u00eef bixe. Di mil\u00ea qan\u00fbn\u00ee de gelek rapor\u00ean navnetew\u00ee de binp\u00eakirin\u00ean ku dewleta tirk \u00a0li Bakur \u00fb Rojhilat\u00ea Suriy\u00ea p\u00eak t\u00eene \u00a0giha\u015ftiye asta suc\u00ea \u015fer.<\/p>\n<p><strong>Erdoxan bi hi\u015fmendiyeke xeternak \u00a0tevdigere<\/strong><\/p>\n<p>Cebra\u00eel diyarkir ku Erdoxan bi hikumeta edalet\u00ea re li ser du zihniyetan dime\u015fe ew j\u00ee z\u00eehniyeta her\u00ea xeter li dunyay\u00ea li ser mirovahiy\u00ea, \u00fb got&#8221; z\u00eehniyeta ku erdoxan li ser dime\u015fe \u00a0\u015fov\u00een\u00eezim \u00fb nijatperestiye, ji dervey\u00ea xwe kes\u00ea qeb\u00fbl nake. \u00c7etey\u00ean gir\u00eaday\u00ea tirkiy\u00ea di asta qan\u00fbn\u00ee de y\u00ean her\u00ea xeter di c\u00eehan\u00ea de ne, dema em di aliy\u00ea edalet\u00ea de m\u00eayzebikin dewleta ku alikar\u00ee bi \u00e7eteyan re bike ew dewlet hesab j\u00ea t\u00ea xwastin, wan \u00e7etey\u00ean ku dewleta tirk avakirine tu p\u00eevan\u00ean \u015fer nasnakin. Heta niha dewlet\u00ean navnetew\u00ee \u00fb yek\u00eetiya netew\u00ee\u00a0 li hember wan \u00c7eteyan\u00a0 tu biryar\u00ean cid\u00ee li hember alikar\u00ee \u00fb perwerdey\u00ean dewleta tirk ji bo \u00e7eteyan dike nagire.<\/p>\n<p><strong>Yek\u00eetiya Netew\u00ee b\u00eadenge <\/strong><\/p>\n<p>Cebra\u00eel di dawiy\u00ea de bang li yek\u00eetiya netew\u00ee kir \u00fb got&#8221; Di mil\u00ea d\u00eeplomas\u00ee de \u00fb di yek\u00eetiya navnetew\u00ee de biryar were girtin ku dewleta tirk dewletek\u00ee dagirkere li ser axa suriy\u00ea. \u00db bide xuyakirin, binp\u00eakirin\u00ean ku li herem\u00ean dagirkir\u00ee hatine kirin dewleta tirk berpirsiyare. \u00a0Dewleta tirk beriya ku rej\u00eema BAAS hilwe\u015fe di mil\u00ea qan\u00fbn\u00ee de xapandin dikir \u00fb digot ku li gor p\u00eaymana Edeney\u00ea bi er\u00eakirina hikumeta Be\u015far Esed ez derbasdibim. Bi hilwe\u015fandina hikumeta Be\u015far el Esed re j\u00ee peymana hey\u00ee j\u00ee hildiwe\u015fe, p\u00eaw\u00eeste di asta d\u00eeplomas\u00ee \u00fb siyas\u00ee de biryar were girtin ku dewleta tirk dewleteke dagirkere \u00fb hesab j\u00ea were xwestin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Amara baran\/Qami\u015flo\u00a0 \u00c7alakvan\u00ea siyas\u00ee \u00fb hiquq\u00ee Cebra\u00eel Mistefa diyar kir ku \u00e7awa dewleta Tirk a dagirker di sala 2018&#8242; an de li Efr\u00een\u00ea suc\u00ean \u015fer p\u00eak an\u00ee \u00fb komkuj\u00ee kir, \u00eero j\u00ee dixwaze heman qirkirin\u00ea li ser gel\u00ean Bakur \u00fb Rojhilat\u00ea S\u00fbriy\u00ea bi tevah\u00ee bide me\u015fandin. Dewleta Tirk a dagirker \u00fb \u00e7etey\u00ean gir\u00eaday\u00ea w\u00ea binp\u00eakirin\u00ean [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":218395,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_social_meta":[],"jnews_override_counter":[],"jnews_post_split":[],"footnotes":""},"categories":[231],"tags":[],"class_list":["post-218394","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-polotika"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/218394","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=218394"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/218394\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":218397,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/218394\/revisions\/218397"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/218395"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=218394"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=218394"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=218394"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}