{"id":20735,"date":"2019-07-02T04:00:32","date_gmt":"2019-07-02T04:00:32","guid":{"rendered":"http:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=20735"},"modified":"2019-07-01T09:33:37","modified_gmt":"2019-07-01T09:33:37","slug":"tegihistina-rastiye-perestiye-hildiwesine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=20735","title":{"rendered":"T\u00eagihi\u015ftina rastiy\u00ea perestiy\u00ea hildiwe\u015f\u00eene"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Gul\u00eestan XALID<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Ev derew derewa k\u00eaye? Min di niv\u00eesa xwe ya derbasb\u00fby\u00ee de ev pirs kirib\u00fb \u00fb min gotib\u00fb ez\u00ea li bersiva v\u00ea pirs\u00ea bigerim. Derewa hi\u015fmendiya desthilatdariya pergala m\u00ear\u00ea b\u00ea bext e. Her ku ev hi\u015fmend\u00ee xwe bi saz\u00ee kir, civak ewqa par\u00e7e kir \u00fb ji nirx\u00ean w\u00ea y\u00ean civakb\u00fby\u00een\u00ea d\u00fbrxist. Pergala desthilatdar ji bo ku civak bixe, hertim dur\u00fb\u015fmeya p\u00ea tevgeriyaye ev b\u00fbye: \u201cdestp\u00eak\u00ea li jin\u00ea bix\u00eenin\u201d. Xistina jin\u00ea b\u00fb xistina civak\u00ea. Jiber ku h\u00eazb\u00fby\u00eena civak\u00ea bi h\u00eazb\u00fby\u00eena\u00a0 jin\u00ea ve weke go\u015ft \u00fb neyn\u00fbk bi hevdu ve hertim gir\u00eaday\u00ee b\u00fbye. \u00cero j\u00ee\u00a0 em dib\u00eenin ev pergal bi qilifa sermayedariy\u00ea li ser jin \u00fb civak\u00ea l\u00eestok\u00ean pir qir\u00eaj dide me\u015fandin. Bi\u00a0 bazarkirina her per\u00e7eyek ji bedena jin\u00ea, civak\u00ea j\u00ee mehkum\u00ea fikrandinek\u00ee ajoy\u00ee dike. Jin\u00ea bi v\u00ea mebest\u00ea p\u00ea\u015fk\u00ea\u015f dike. Di dil xwe de her\u00ee serdema ku ji xwe re dib\u00eaje ez nirx didim maf\u00ean mirov \u00fb azadiya jin\u00ea, l\u00ea di esas de ew heman pergala rahib \u00fb \u015femana ye ku dixwaze bi formek\u00ee n\u00fb xwe li ser civak\u00ea serwer bike.<\/p>\n<p>T\u00ea zan\u00een k\u00fb \u015f\u00eedeta yekem\u00een j\u00ee li ser jin\u00ea p\u00ea\u015fket. Di teko\u015f\u00eena ku di navbera \u00cenana \u00fb Enk\u00ee de pi\u015ft\u00ee ku bi vegerandinek\u00ee serkeft\u00ee ji aliy\u00ea \u00cenana ve hate \u00e7\u00eakirin, \u00eecar j\u00ee plansaziyek\u00ee nu ku \u015fidet bikaran\u00een j\u00ee di hindir\u00ea v\u00ea p\u00eelan\u00ea de heb\u00fbye, ji aliy\u00ea \u015femanan ve hate \u00e7\u00eakirin \u00fb bi Marduk dan p\u00eak an\u00een. Bi awayek\u00ee pir bi \u00ea\u015f bedena Tiyamat par\u00e7ekirin. Ev \u015f\u00eedet di kesayeta jin\u00ea de, l\u00ea di heman dem\u00ea de li ser civak\u00ea hate bi kar an\u00een.<\/p>\n<p>Ji pirsa \u2018jineke \u00e7awa, m\u00earek\u00ee \u00e7awa \u00fb civakeke \u00e7awa?\u2019 Ji bo ku em bigih\u00eejin bersiveke rast, ber\u00ee her ti\u015ft\u00ee ji pirsa miroveke\/\u00ee \u00e7awa div\u00ea ku em rast bersiva w\u00ea bidin. Ji ber di cewhera mirovb\u00fby\u00een\u00ea de, exlaq \u00fb wijdanek\u00ee rast ku w\u00ee\/w\u00ea dike xwed\u00ee r\u00eagez\u00ean jiyana li ser bingeha dad \u00fb wekheviy\u00ea, ve\u015fartiye.\u00a0 Di l\u00eagera azadiy\u00ea de cih\u00ea koletiy\u00ea tineye, ne xwe dide per\u00e7iqandin \u00fb ne j\u00ee diper\u00e7iq\u00eene.<\/p>\n<p>Xwezaya mirov ya zayend\u00ee cudahiy\u00ean xwe hebe j\u00ee, ev nabe sedemeke mequl ku zayendperestiy\u00ea p\u00ea\u015fbixe. Ev wek dewlemend\u00ee \u00fb xwe\u015fikb\u00fbna jiyan\u00ea ye. Mirovb\u00fby\u00een bixwe yek\u00eetiya \u00e7alek\u00ee, hest \u00fb fikr e. Ji xwe \u015fermkirin, yan ji hev \u015fermkirin, eyb, guneh \u00fb peyv\u00ean hwd, peyv\u00ean desthilatdariy\u00ea ne ku wek\u00ee am\u00fbrek\u00ea ji bo eyba xwe p\u00ea binuxim\u00eene, dide bikar an\u00een. V\u00ea eyba xwe her\u00ee z\u00eade bi tewanbarkirina jin\u00ea vedi\u015f\u00eare. Ev hi\u015fmendiya ku di her civakek\u00ea de bi r\u00eabaz\u00ean cuda, dibe sedema qirkirina jin\u00ea, qirkirina mirovatiy\u00ea ye. Feraseta civaka zayendperest bixwe j\u00ee qirkirina \u00e7anda civaka xwezay\u00ee ye ku bi reng\u00ea jin\u00ea xwe bi r\u00eaxistin dikir. Ji bo w\u00ea em \u00eero h\u00een ba\u015ftir t\u00eadigih\u00eejin ku pirsgir\u00eaka azadiy\u00ea ne ten\u00ea pirsgir\u00eaka jin\u00ea ye, ew pirsgir\u00eaka civak\u00ea bi gi\u015ft\u00ee ye. Heta ev pirsgir\u00eak ji aliy\u00ea m\u00ear ve h\u00een k\u00fbrtir t\u00ea jiyankirin. Qet nebe jin nakok\u00ee li hember\u00ee\u00a0 koletiya ku t\u00eade jiyan dike \u00fb teko\u015f\u00eena azadiy\u00ea weke p\u00eaw\u00eestiyeke sereke dib\u00eene ji bo xwe. L\u00ea zilam desthilatdariya xwe weke cudahiyeke xwezay\u00ee dib\u00eene. Ev j\u00ee t\u00eagihi\u015ftinek\u00ee ji heq\u00eeqet\u00ea pir d\u00fbr e. Y\u00ea ku jin\u00ea dike kole \u00fb zilam dike desthilatdar heman hi\u015fmendiya desthilatdariy\u00ea ye. Ev her du rew\u015f j\u00ee ne ten\u00ea mirov li hember\u00ee xwe biyan\u00ee dike, di heman dem\u00ea de li hember\u00ee tevahiya rastiyan dike xwed\u00ee m\u00eazandinek\u00ee \u00e7ewit \u00fb \u015fa\u015f. Jibo w\u00ea \u015f\u00eerovekirinek\u00ee rast \u00fb bi w\u00earek\u00ee ji v\u00ea hi\u015fmendiy\u00ea re hewce dike. Ger em \u00eero li ser \u00e7areseriya v\u00ea pirsgir\u00eak\u00ea n\u00eeqa\u015f dikin, em ji b\u00eer nekin ku dahurandineke rast dibe n\u00eev\u00ea \u00e7areseriy\u00ea. Her anal\u00eezeke bi h\u00eaz ku biz\u00eevire \u00e7alak\u00ee \u00fb sekna jiyan\u00ea, dibe hilwe\u015f\u00eena h\u00ead\u00ee h\u00ead\u00ee ya pergala civaka zayendperest, heya t\u00eagihi\u015ftina heq\u00eeqeta meseleyan her c\u00fbrey\u00ean perestiya j\u00ee hildiwe\u015f\u00eene&#8230;.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Gul\u00eestan XALID Ev derew derewa k\u00eaye? Min di niv\u00eesa xwe ya derbasb\u00fby\u00ee de ev pirs kirib\u00fb \u00fb min gotib\u00fb ez\u00ea li bersiva v\u00ea pirs\u00ea bigerim. Derewa hi\u015fmendiya desthilatdariya pergala m\u00ear\u00ea b\u00ea bext e. Her ku ev hi\u015fmend\u00ee xwe bi saz\u00ee kir, civak ewqa par\u00e7e kir \u00fb ji nirx\u00ean w\u00ea y\u00ean civakb\u00fby\u00een\u00ea d\u00fbrxist. Pergala desthilatdar ji [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":18029,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_social_meta":[],"jnews_override_counter":[],"jnews_post_split":[],"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-20735","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-quncik-nivis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20735","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20735"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20735\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20737,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20735\/revisions\/20737"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18029"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20735"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20735"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20735"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}