{"id":12669,"date":"2018-11-10T06:18:31","date_gmt":"2018-11-10T06:18:31","guid":{"rendered":"http:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=12669"},"modified":"2018-11-10T06:18:31","modified_gmt":"2018-11-10T06:18:31","slug":"hezkirin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/?p=12669","title":{"rendered":"Hezkirin"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>S\u00eepan \u015e\u00ceNDA<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Hezkirin, ango sedem\u00ea jiyan\u00ea, bingeh\u00ea heb\u00fbna xwezay\u00ea, y\u00ea mirovatiy\u00ea. Tis\u0327ta k\u00fb giyan\u00ea dide jiyan\u00ea ye hezkirin. Serkaniya ev\u00een\u00ea ye. Wateya heb\u00fbna zindiyane hezkirin. Hezkirin ji xwezay\u00ea t\u00ea. Ji ber w\u00ea ray\u00ean w\u00ea gelik k\u00fbr \u00fb st\u00fbre. Hezkirin ji nava dil t\u00ea, ji ber w\u00ea heya dil dij\u00ee ango ter be hezkirin ji heye. Hezkirin ji nava dil\u00ea day\u00eekan, y\u00ea bavan t\u00ea ji ber w\u00ea b\u00ea s\u00eenore. Hezkirin ji nava dil\u00ea ev\u00eendaran t\u00ea ji ber w\u00ea gelik nazike.<br \/>\nGelo \u00e7ima mirov hij tis\u0327tan dike? Hij\u00eakirin ji k\u00fb t\u00ea? Hezkirina tis\u0327tek\u00ee, xwestina tis\u0327tek\u00ee t\u00ea \u00e7i wat\u00ea? \u00c7awe mirov di nava jiyan\u00ea de nikare b\u00ea nefes bij\u00ee, mirov nikare b\u00ea hezkirin ji bij\u00ee. Dema di nava dil\u00ea yek\u00ee\/\u00ea de hezkirin tefis\u00ee, ew ji dimire. Mirina hezkirin\u00ea ya di dil\u00ea mirov\u00ee xirabtire ji mirina giyan\u00ea mirov\u00ee. Hezkirin, \u00e7ira, roniya dil\u00ea miroviye. \u00c7awe dema serkan\u00ee di\u00e7ik\u00ea his\u0327\u00eenahiya li ber w\u00ea ji hem\u00ee his\u0327k dibe, dema hezkirin j\u00ee ji nava dil\u00ea mirov\u00ee de diqede, dil \u00fb giyan\u00ea mirov\u00ee ji his\u0327k dibe. Hezkirin gelik wateya di nava xwe de dihew\u00eene. Hezkirina xw\u00ees\u0327k \u00fb bira, ya zarokan s\u0327ewqete, hezkirina xwezay\u00ea, ya ger \u00fb ges\u0327t\u00ea, ya jiyan\u00ea zewqe, hezkirina destgirtiyan sermestiye\u2026 Mirov heyran dim\u00eene ji gelik tis\u0327tan re. Weke dema mirov di\u00e7e li ser \u00c7iyay\u00ea Nemr\u00fbd tir\u00eej\u00ean roj\u00ea derdikeve \u00fb mirov seyr\u00ea dike. Mirov\u00ee s\u0327ad \u00fb sermest dike. Yan ji dema roj di\u00e7e ava, dema mirov di\u00e7e li ber s\u00eelaveka bilind t\u00ea xwar disekine, mirov her mir\u00eakare l\u00ea bin\u00eare.<br \/>\nHezkirina k\u00fb felsefe qal dike, hezkirina gis\u0327tiye. Ne li gor kesan, li gor ideolojiyane. Hezkirinek ji bo hemi kesan \u00fb hemi tis\u0327t\u00ee ye! Tis\u0327ta k\u00fb di bingeh\u00ea heb\u00fbna xwezay\u00ea de ye. Dostan\u00ee, gir\u00eadana ev\u00eendariy\u00ea, cangor\u00eet\u00ee ji hezkirin\u00ea t\u00ea. Em ji hezkirin\u00ea \u00e7\u00eab\u00fbne. Hezkirina d\u00ea \u00fb bavan ji xweza wan t\u00ea. Hezkirina ev\u00eendaran ji gelik caran kore. Ji ber w\u00ea dema yek ev\u00eendar\u00ea yek\u00ea dibe \u00fb ev\u00eendariya wan b\u00ea bersiv dim\u00eene, dikarin ev\u00eena xwe bikujin. \u00c7awe mirov dikare ya\/y\u00ea k\u00fb mirov hij\u00ea dike bikuje? Ji ber w\u00ea kore, mirov\u00ee \u00e7avsor dike. Ev hezkirina qelse. Ne ya resene. Di hezkirin\u00ea de berjewend\u00ee n\u00eene. Eva hen\u00ea hezkirineka Fru\u00eed\u00ee ye! Y\u00ea\/ya k\u00fb v\u00ea dike esas armanca wana ya rast\u00ee, dixwazin ji wana b\u00ea hezkirin. Ji ber k\u00fb ew ne kes\u00ean azadin. Dixwazin hineke din ji b\u00eaxin di nava zindana xwe de. L\u00ea di hezkirina rast\u00ee de azad\u00ee heye. Tis\u0327ta k\u00fb azad be, mirov \u00e7awe dikare w\u00ea vehew\u00eene di nava koletiy\u00ea? Dera kolet\u00ee l\u00ea hebe k\u00een \u00fb nefret ji l\u00ea heye. L\u00ea di hezkirin\u00ea de k\u00een \u00fb nefret n\u00eene. Hezkirin\u00ea deriy\u00ea xwe ji koletiy\u00ea re, ji k\u00een \u00fb nefret\u00ea re girtiye. Dera k\u00een \u00fb nefret l\u00ea hebe, her tim hes\u00fbd\u00ee, s\u0327er \u00fb neyart\u00ee heye.<br \/>\nMirov\u00ean ji hezkirina rast\u00ee d\u00fbrdikevin, dojeha xwe bi xwe ji xwe re \u00e7\u00eadikin. Gelo \u00e7i tis\u0327t mirov\u00ee ji hezkirin\u00ea d\u00fbr dixe? Yan ji \u00e7ima mirov ji hezkirin\u00ea d\u00fbrdikevin? Ne azad\u00ee, ango berjewendiy\u00ean takekes\u00ee. Mirov \u00e7ima ji mirin\u00ea nefret dikin? Na, ne ji hezkirina jiyan\u00ea ye, ji jiy\u00eena jiyaneka ne azade. Dema mirov ne azad bij\u00ee, tirsa di dil\u00ea wan de ewe k\u00fb, ew kolet\u00ee pis\u0327t\u00ee mirin\u00ea ji dewam bike. Hezkirin vedigire. Kes\u00ea azad be dikare hezkirina rast\u00ee di nava dil\u00ea xwe de bihew\u00eene. Hezkirina pijay\u00ee, ango b\u00ea nexwes\u0327\u00ee, mirov\u00ee ges\u0327 dike, kesan ji dil bi hevve gir\u00ea dide. Mirov\u00ee ji xofan, ji ber\u00fbxwetiy\u00ea d\u00fbr dixe. Hezkirina rast\u00ee kurm\u00ea koletiy\u00ea, ray\u00ea k\u00een \u00fb nefret\u00ea, tirsa mirin\u00ea di dil\u00ea mirov\u00ee de dikuje.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>S\u00eepan \u015e\u00ceNDA Hezkirin, ango sedem\u00ea jiyan\u00ea, bingeh\u00ea heb\u00fbna xwezay\u00ea, y\u00ea mirovatiy\u00ea. Tis\u0327ta k\u00fb giyan\u00ea dide jiyan\u00ea ye hezkirin. Serkaniya ev\u00een\u00ea ye. Wateya heb\u00fbna zindiyane hezkirin. Hezkirin ji xwezay\u00ea t\u00ea. Ji ber w\u00ea ray\u00ean w\u00ea gelik k\u00fbr \u00fb st\u00fbre. Hezkirin ji nava dil t\u00ea, ji ber w\u00ea heya dil dij\u00ee ango ter be hezkirin ji heye. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8572,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_social_meta":[],"jnews_override_counter":[],"jnews_post_split":[],"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-12669","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-quncik-nivis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12669","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12669"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12669\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12670,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12669\/revisions\/12670"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8572"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12669"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12669"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ronahi.net\/ku\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12669"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}